Infecţia cu COVID-19 creşte riscul de boli autoimune cu până la 30 de procente: Studiu

Un nou studiu susţine că persoanele care supravieţuiesc infecţiei cu COVID-19 ar putea fi expuse la un risc sporit de a dezvolta boli autoimune debilitante, cum ar fi artrita reumatoidă şi lupus, timp de până la un an după infectare.

Cu toate acestea, studiul a constatat, de asemenea, că vaccinarea împotriva COVID-19 ar putea reduce semnificativ şansele de a dezvolta aceste afecţiuni inflamatorii care pot afecta viaţa.

Severitatea infecţiei cu COVID-19 joacă un rol important

Studiul, publicat în Analele de Medicină Internă, a analizat declaraţiile a peste 10 milioane de pacienţi coreeni şi 12 milioane de pacienţi japonezi cu vârste de peste 20 de ani diagnosticaţi cu COVID-19 între ianuarie 2020 şi decembrie 2021. Tulpinile dominante au fost virusul de tip sălbatic şi varianta Delta în acea perioadă. Pacienţii cu COVID-19 au fost comparaţi cu pacienţi cu gripă şi cu persoane de control neinfectate.

Ceva mai puţin de 4% dintre participanţii coreeni au avut un istoric de COVID-19, iar aproximativ 1% au avut un istoric de gripă. În rândul participanţilor japonezi, aproximativ 8% fuseseră infectaţi cu COVID-19 şi mai puţin de 1% fuseseră infectaţi cu gripă.

Cercetătorii au constatat că pacienţii cu COVID-19 au avut un risc cu 25% până la 30% mai mare de apariţie a unor boli reumatice autoimune (AIRD) noi la 30 de zile după infectare, în comparaţie cu persoanele neinfectate

Cazurile mai severe de COVID-19 au fost asociate cu un risc mai mare de apariţie a unei boli reumatice autoimune noi, netratate şi tratate, atât în cazul variantei de tip sălbatic, cât şi al variantei Delta asociate cu riscul de boală aeriană.

Riscul de apariţie a AIRD pare să scadă în timp şi a scăzut după primul an.

Infecţia cu COVID-19 este asociată cu numeroase tulburări autoimune, a declarat pentru The Epoch Times Dr. Jacob Teitelbaum, un internist certificat, specializat în tratamentul sindromului de oboseală cronică şi al fibromialgiei. "De exemplu, există o creştere marcantă a hipertiroidismului după COVID, cauzată de atacul autoimun asupra glandelor tiroide", a spus el.

Având în vedere că sistemul imunitar este deja în stare de alertă din cauza virusului şi "are probleme în a se opri", nu este surprinzător faptul că propriile ţesuturi ale organismului vor deveni adesea daune colaterale, a precizat el.

"Aşadar, acest nou studiu nu face decât să confirme ceea ce era deja de aşteptat", a adăugat Dr. Teitelbaum.

Vaccinurile reduc riscul pentru boli autoimune, dar numai în cazurile uşoare

Constatările sugerează, de asemenea, că vaccinarea cu vaccinul COVID-19 a redus rata de AIRD în rândul pacienţilor care au primit una sau două sau mai multe doze. Acest risc redus a fost observat indiferent dacă vaccinul utilizat a fost de tip ARNm sau de tip vector viral.

Cu toate acestea, riscul redus de AIRD a fost legat doar de pacienţii cu infecţie uşoară cu COVID-19, nu şi de cei cu infecţie moderată sau severă.

Acest lucru este demn de remarcat, având în vedere dovezile tot mai numeroase care sugerează că vaccinarea cu vaccinurile COVID-19 ar putea provoca boli autoimune, inclusiv glomerulonefrită autoimună, hepatită autoimună şi AIRD.

AIRD creşte riscul altor afecţiuni grave

AIRD-urile implică inflamarea articulaţiilor sau a ţesutului conjunctiv cauzată de atacuri ale sistemului imunitar al organismului.

Aceste boli pot afecta mai multe organe şi sisteme, ceea ce duce la o gamă largă de simptome şi complicaţii.

Unele AIRD-uri comune includ:

- Artrita reumatoidă (AR): AR este o afecţiune autoimună cronică care afectează în principal articulaţiile, provocând inflamaţie, durere, rigiditate şi umflături. AR netratată poate duce, în timp, la leziuni articulare, deformări, dizabilităţi, boli cardiovasculare, osteoporoză şi probleme pulmonare.

- Lupus eritematos sistemic (LES): LES este o boală autoimună sistemică care afectează diferite organe şi ţesuturi precum pielea, articulaţiile, rinichii, inima, plămânii şi creierul. Simptomele pot include oboseală, dureri articulare, erupţii cutanate, febră şi inflamarea organelor. Complicaţiile implică leziuni renale, boli cardiovasculare, tulburări neurologice şi o sensibilitate crescută la infecţii.

- Spondilita anchilozantă (SA): SA afectează în principal coloana vertebrală şi articulaţiile sacroiliace, provocând inflamaţie şi eventuala fuziune a vertebrelor, ceea ce duce la rigiditate vertebrală şi mobilitate limitată. Poate avea impact şi asupra altor articulaţii, a ochilor şi a organelor. Complicaţiile pot include deformări ale coloanei vertebrale, inflamaţii oculare şi probleme cardiovasculare.

- Artrita psoriazică (APs): APs este o afecţiune autoimună cu inflamaţii articulare şi leziuni cutanate (psoriazis). În plus faţă de durerea, umflarea şi rigiditatea articulaţiilor, APs poate provoca modificări ale unghiilor, inflamarea ochilor şi inflamarea tendonului (entesită). Complicaţiile ar putea include diabetul şi hipertensiunea arterială.

- Sindromul Sjögren: Acesta afectează în primul rând glandele producătoare de umori, ceea ce duce la uscăciunea ochilor şi a gurii. Cu toate acestea, poate provoca, de asemenea, probleme sistemice, cum ar fi dureri articulare, oboseală şi poate afecta organe precum rinichi, plămâni sau sistemul nervos. Acesta creşte riscul de limfom şi alte boli autoimune.

- Scleroza sistemică (sclerodermie): Sclerodermia se caracterizează printr-o producţie excesivă de colagen, provocând îngroşarea şi întărirea pielii şi a ţesuturilor conjunctive. Poate afecta, de asemenea, organele interne, cum ar fi plămânii, inima, rinichii şi tractul gastrointestinal. Complicaţiile pot include hemoragii gastrointestinale, probleme pulmonare şi cardiace şi obstrucţie intestinală.

Tratament ieftin disponibil, dar ignorat: Expert

AIRD-urile au un impact semnificativ asupra calităţii vieţii şi necesită un tratament pe termen lung cu medicamente, terapie fizică şi modificări ale stilului de viaţă.

Monitorizarea regulată şi îngrijirea cuprinzătoare din partea profesioniştilor din domeniul sănătăţii sunt esenţiale pentru gestionarea acestor afecţiuni şi minimizarea riscurilor pentru sănătate.

Cu toate acestea, tratamentele eficiente, dar necostisitoare pentru aceste afecţiuni sunt în mare parte ignorate, a declarat Dr. Teitelbaum.

S-a demonstrat că naltrexona în doze mici, care costă mai puţin de 1 dolar pe zi, ajută la durerea cronică sau afecţiunile autoimune, a adăugat el.

În plus, curcumina cu absorbţie ridicată şi Boswellia serrata s-au dovedit la fel de eficiente ca Celebrex în tratarea artritei reumatice într-un studiu comparativ, a mai precizat acesta.