Medicii cred că înţeleg cauza numeroaselor simptome senzoriale provocate de COVID lung - recomandă tratament [studiu MIT]

Bolile COVID-19 şi COVID lung pot fi legate de afecţiuni ale neuronilor senzoriali, potrivit unui studiu recent al Massachusetts Institute of Technology (MIT).

Neuronii senzoriali sunt responsabili pentru miros, gust, pipăit, durere şi schimbări de temperatură. Deteriorarea acestora poate duce la afectarea simţurilor.

În mod surprinzător, studiul a constatat că neuronii infectaţi au eliberat proteine virale, cum ar fi proteina Spike şi proteinele nucleocapside, în cantităţi mai mari, comparabil cu virusul SARS-CoV-2 care le introduce în organism.

Nu toţi neuronii au fost infectaţi. Toţi neuronii fabricaţi în laborator au fost expuşi la tulpinile Wuhan, delta şi omicron, dar numai până la 30% dintre neuroni au fost infectaţi, varianta omicron având cea mai mică rată de infectare.

Simptomele senzoriale în cazul leziunilor de COVID lung şi ale vaccinului

Unii medici au suspectat că problemele senzoriale, cum ar fi pierderea sau afectarea mirosului, a gustului şi a auzului, precum şi durerile musculare, amorţeala, senzaţiile de arsură şi de şoc electric, observate la pacienţii cu COVID lung şi la cei cu afecţiuni provocate de vaccinuri, sunt cauzate de proteinele de tip spike de pe suprafaţa virusului SARS-CoV-2. Vaccinurile cu tehnologia ARN mesager şi adenovirus instruiesc în mod similar organismul să producă proteine Spike.

Studiul MIT arată ceea ce "instinctul" ne spune că ar putea fi cauza simptomelor, a declarat neurologul Dr. Diane Counce pentru The Epoch Times, deşi, este posibil, evident, ca şi alţi alţi factori să fie în joc.

Un factor comun este inflamaţia. Inflamaţia apare pe măsură ce celulele imunitare elimină virusuri şi proteinele acestora. Cu toate acestea, o stare constantă de inflamaţie nu este viabilă pentru o funcţie neuronală normală, iar neuronii pot deveni hiperreactivi şi pot fi afectaţi.

Unii pacienţi pot dezvolta, de asemenea, sindromul de activare a mastocitară (SAM). În cazul SAM, pacienţii devin foarte sensibili la orice schimbare în mediul înconjurător. Histamina eliberată într-un astfel de scenariu irită nervii, provocând durere neuropată şi mâncărime. Umflarea şi producţia de mucus cauzate de acest răspuns alergic pot afecta, de asemenea, simţurile dacă neuronii senzoriali se află în apropierea locului de eliberare a histaminei.

Un alt factor determinant din ce în ce mai recunoscut este microcoagularea - formarea de cheaguri mici.

"Nervii formează o pânză în jurul vaselor de sânge ... Dacă aveţi cheaguri, atunci nu alimentaţi corect nervii", a declarat Dr. Counce, adăugând că acest lucru ar putea provoca ceva apropiat de "microinfarct la nivelul nervilor".

Problemele senzoriale cauzate de microcoagulare se manifestă adesea alături de alte simptome, inclusiv dureri în piept, palpitaţii şi dificultăţi de respiraţie.

Aceste mecanisme pot fi afectate simultan şi se pot suprapune; prin urmare, trebuie adesea prescrise mai multe terapii diferite pentru a gestiona toate sistemele diferite, a declarat medicul de medicină internă Keith Berkowitz.

Tratamentele care elimină proteinele spike

1. Ivermectina

Ivermectina este o terapie de primă linie atât în tratarea infecţiilor cu virusul Wuhan, cât şi a leziunilor cronice cauzate de COVID-ul lung sau a celor provocate de vaccinuri.

Medicamentul are o afinitate ridicată pentru virusul SARS-CoV-2, inclusiv pentru proteina sa Spike, şi poate imobiliza proteinele pentru eliminarea imunitară.

Dr. Berkowitz a constatat că ivermectina este foarte utilă în eliminarea COVID-19, care ameliorează, de asemenea, pierderea gustului şi a mirosului cauzate de infecţie.

2. N-acetilcisteină (NAC)

S-a demonstrat că N-acetilcisteină (NAC) afectează şi descompune proteina Spike. NAC crescut poate avea un efect deosebit de puternic.

Asistentul medical cu studii de specialitate Scott Marsland de la Leading Edge Clinic a declarat pentru The Epoch Times că pacienţii cu leziuni cauzate de COVID lung şi de vaccinuri pot prezenta acutizarea simptomelor, iar tratamentul cu NAC crescut a fost deosebit de util în controlul acestora.acutiz

3. Nattokinaza

Nattokinaza este o enzimă derivată din natto - obţinut din soia fermentată. Studiile japoneze au arătat că aceasta poate descompune proteinele spike în cultura celulară.

În afară de aceasta, nattokinaza are, de asemenea, capacităţi robuste împotriva coagulării.

Prin urmare, suplimentul poate ajuta la descompunerea cheagurilor de sânge care împiedică nervii senzoriali să primească oxigen şi nutrienţi adecvaţi.

Unii dintre pacienţii lui Marsland au raportat îmbunătăţiri ale simţurilor mirosului şi gustului după ce au luat o doză mare de nattokinază de două ori pe zi.

Tratamente care reduc inflamaţia

1. Terapia cu fluide intravenoase

"Când ai un virus, ce fac mai întâi în spital când te internezi? Te hidratează", a declarat Dr. Berkowitz pentru The Epoch Times.

El a observat că aproximativ 80 la sută dintre pacienţii săi care au suferit de COVID lung şi de vaccinuri ar fi mai receptivi la tratament după câteva şedinţe de hidratare.

Dr. Counce a explicat că pacienţii care au nevoie de terapie cu fluide intravenoase au probabil neuropatie cu fibre mici, care poate afecta neuronii senzoriali.

2. Naltrexona în doze mici

Naltrexona, atunci când este administrată în doze mici - de obicei între 1 şi 5 miligrame pe pastilă - prezintă proprietăţi antiinflamatorii şi imunomodulatoare.

În gestionarea leziunilor cauzate de Covid lung şi de vaccinuri, Dr. Counce şi Dr. Pierre Kory, specialist în terapie critică pulmonară, au constatat că medicamentul este eficient în tratarea neuropatiilor. Deoarece medicamentul poate reduce inflamaţia la nivelul neuronilor, medicii cred că ar putea fi promiţător în tratarea problemelor de miros, gust şi a altor probleme senzoriale conexe.

Tratamente care inhibă hiperactivitatea neuronală

Dr. Berkowitz a observat că sistemul nervos al unor pacienţi pare hiperreactiv.

Aceşti pacienţi au insomnii, sunt anxioşi, au probleme gastrointestinale şi adesea au simptome neuropatice, cum ar fi durerea şi experimentează senzaţii asemănătoare şocurilor electrice.

Unii pacienţi nu răspund, de asemenea, la diverse tratamente pentru COVID-ul lung şi nici la tratamentele împotriva leziunilor provocate de vaccinuri, cum ar fi naltrexona în doze mici.

Dr. Berkowitz a constatat că terapia de hidratare şi gabapentina sunt tratamente utile în aceste cazuri.

1. Gabapentina

Gabapentina ajută la calmarea sistemului nervos prin imitarea acidului gama-aminobutiric (GABA), care funcţionează ca un inhibitor în neuroni.

GABA încetineşte şi blochează activitatea nervoasă, creând un efect de calmare. Deoarece intestinul este un producător major de GABA, pacienţii cu probleme intestinale pot beneficia de gabapentină.

Dr. Counce a observat că pacienţii cu dureri neuropatice severe tind, de asemenea, să răspundă bine la acesta.

2. Blocajul ganglionului stelat

Blocajul ganglionului stelat, o operaţie invazivă care implică o injecţie de anestezic în nervii autonomi, poate reseta nervii hiperactivi, reduce stresul şi redă mirosul şi gustul pacienţilor afectaţi.

Un studiu publicat în luna mai a examinat efectul blocării ganglionului stelat la 195 de pacienţi care au suferit o lungă perioadă de COVID la o clinică de terapie a durerii şi a constatat că 87,4 la sută dintre aceştia au raportat o îmbunătăţire a simţului olfactiv după ce au primit injecţia.

Tratamente care repară leziunile neurologice

1. Tratamente pentru factorul neurotrofic derivat din creier (BDNF)

Dr. Counce a constatat că pacienţii tind să răspundă bine la terapiile care îmbunătăţesc factorul neurotrofic derivat din creier (BDNF), o proteină legată de creşterea şi supravieţuirea neuronală. Ciuperca "coamă leului" stimulează BDNF. În cadrul unui studiu pe animale, şobolanilor li s-au tăiat nervii sciatici, făcându-i incapabili să meargă. După ce au fost alimentaţi cu ciuperci "coama leului", aceştia au putut merge din nou.

Rhodiola rosea, un tip de plantă medicinală, poate creşte, de asemenea, nivelul BDNF.

NAC şi resveratrolul, suplimente recomandate în mod obişnuit pentru leziuni provocate de Covidul de lungă durată şi de vaccinuri, au, de asemenea, proprietăţi care îmbunătăţesc BDNF.

Tratamente care previn coagularea

1. Curcumină

Curcumina este un fitonutrient derivat din planta curcuma. Potrivit studiilor, curcumina are puternice efecte antiinflamatorii şi anti coagulare. Prin urmare, mulţi medici au adăugat curcumină la regimul lor de tratament, apreciind că este utilă în descompunerea cheagurilor de sânge.

Fitonutrientul poate traversa, de asemenea, bariera hemato-encefalică pentru a atenua neuroinflamarea.

Cercetările au arătat că ajută la reducerea durerii neuropatice; alte rapoarte sugerează că poate ajuta, de asemenea, la tratarea pierderii mirosului şi a gustului îdin cauza bolii COVID.

2. Bromelaina

În organism, bromelaina poate descompune fibrina, o componentă a cheagurilor de sânge, şi este cunoscută pentru faptul că împiedică coagularea şi agregarea plachetară, toate acestea putând contribui la descompunerea cheagurilor de sânge. Cardiologul Dr. Peter McCullough recomandă bromelaina ca parte a protocolului său de detoxifiere a proteinelor spike (pdf).

Terapie triplă

Combinarea anticoagulantelor poate crea un efect sinergic mai substanţial decât utilizarea unui singur anticoagulant.

Profesorii Resia Pretorius şi Douglas Kell au constatat că terapia triplă combinată de anticoagulante - clopidogrel şi aspirină, apixaban şi inhibitorii pompei de protoni (IPP) - are succes în tratarea cheagurilor de sânge.

Cercetătorii au plasat un grup de 24 de pacienţi care au suferit de COVID lung pe acest regim timp de o lună, iar toţi pacienţii au înregistrat o îmbunătăţire semnificativă a simptomelor, inclusiv a durerilor musculare.

În luna martie, aceiaşi cercetători au publicat cel de-al doilea studiu preliminar (pdf) privind 91 de pacienţi, dintre care cei mai mulţi au înregistrat o dispariţie a simptomelor. Autorii au subliniat faptul că "un astfel de regim trebuie urmat numai sub supraveghere medicală de specialitate, având în vedere riscul de sângerare".