Iranul cere miliarde de dolari pentru eliberarea altor doi ostatici americani

Administraţia Obama este deja cunoscută pentru haosul pe care l-a general în Orientul Mijlociu. Una dintre deciziile cele mai contestate ale SUA - de a plăti 1,7 miliarde de dolari Iranului pentru eliberarea mai multor ostatici americani - produce acum efecte negative, regimul de la Teheran încercând să profite de o administraţie evident aflată în defensivă.
Andrei Popescu
20.10.2016

alte articole

Preşedintele american Barack Obama. (Captură Foto)
Andrei Popescu
20.10.2016

Una dintre cele mai mari erori în politica externă care a bântuit administraţia Obama în această vară a fost un raport al Wall Street Journal care a susţinut că preşedintele american a fost de acord să plătească 1,7 miliarde de dolari pentru eliberarea a 4 soldaţi americani capturaţi de marina iraniană. Detaliile tranzacţiei sunt şi ele zemoase: raportul vorbea despre paleţi de bancnote europene, îmbarcaţi pe zboruri secrete şi duşi în Iran.

Deşi suma era datorată de SUA pentru un vechi acord de vânzare de armament, care nu s-a mai finalizat, administraţia Obama a fost acuzată la vremea respectivă că a încălcat o regulă strictă, aceea de a nu negocia cu cei care cer răscumpărare în schimbul eliberării de ostatici.

Marţi, acuzaţiile s-au dovedit fundamentate, atunci când un tribunal iranian a condamnat un om de afaceri iraniano-american şi pe tatăl său la 10 ani de închisoare pentru presupusa cooperare cu SUA, a raportat mass media iraniană.

Procesul este cel mai recent semn al intensificării suprimării împotriva iranienilor care au legături cu Occidentul.

Gărzile Revoluţionare ale Iranului l-au arestat în octombrie 2015 pe Siamak Namazi, un om de afaceri în jur de 40 de ani şi cu dublă cetăţenie americano-iraniană, în timp ce îşi vizita familia în Teheran. Gărzile Revoluţionare l-au arestat în luna februarie a acestui an pe tatăl său, Baquer Namazi, 80 de ani, un fost guvernator iranian provincial şi fost oficial UNICEF care are de asemenea o dublă cetăţenie.

Ambii au fost condamnaţi la 10 ani de închisoare pentru spionaj şi cooperare cu administraţia SUA, a declarat procurorul iranian Abbas Jafari Dolatabadi, conform agenţiei de ştiri Fars, fără să se specifice când au fost înmânate mai exact sentinţele.

Citat de Reuters, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Mark Toner, a declarat că cei doi bărbaţi au fost “arestaţi pe nedrept” în Iran şi a cerut eliberarea lor imediată. Ei bine, conform unui nou raport media în presă de stat iraniană, s-ar putea ca Teheranul să fie de acord să îi elibereze, dar acest gest va costa SUA “mai multe miliarde de dolari”.

După cum a raportat iniţial Washington Free Beacon, mai mulţi oficiali seniori iranieni, inclusiv preşedintele ţării, au discutat de câteva luni despre posibilitatea unor plăţi suplimentare din partea SUA. De când Casa Albă a fost de acord să plătească Teheranului 1,7 miliarde de dolari la începutul acestui an, ca parte a unui acord de eliberare a unor ostatici americani, Iranul a arestat mai mulţi cetăţeni americani.

Surse media iraniene apropiate de Gărzile Revoluţionare (IRGC), care s-a ocupat de schimbul de prizonieri cu SUA, au raportat marţi că Iranul se aşteaptă la “miliarde de dolari pentru a-i elibera pe acei cetăţeni americani încă închişi”.

“Va trebui să aşteptăm şi să vedem dacă SUA va oferi ... câteva miliarde de dolari pentru eliberarea” omului de afaceri american Siamak Namazi şi a tatălui său Baquer, care a fost răpit de Iran după ce SUA a plătit Iranului 1,7 miliarde de dolari, conform agenţiei iraniene de ştiri Mashregh News, care are legături strânse cu aparatul informaţional al IRGC.

La sfârşitul lunii septembrie, preşedintele iranian Hassan Rouhani, a declarat pentru NBC News că guvernul său discută cu SUA pentru a securiza plăţi viitoare, o dezvăluire ce s-ar putea să fi jucat un rol într-o recentă decizie a Casei Albe de a se opune unei legislaţii privind blocarea unor plăţi viitoare către Iran pentru răscumpărarea de cetăţeni americani.

“În prezent, avem conversaţii şi diverse dialoguri pentru a returna aceşti bani Iranului”, a declarat Rouhani. Conform Washington Free Beacon, care a discutat cu un consilier congresional familiar cu această chestiune, oficialii iranieni au făcut presiuni în ultimele luni pentru a primi din partea SUA alte 2 miliarde de dolari.

“Oficialii iranieni, inclusiv ministrul de externe [Mohammed Javad] Zarif s-au lăudat de luni de zile că vor forţa SUA să le plătească alte câteva miliarde de dolari”, a declarat sursa. “Acum, oficiali dintre întregul spectru iranian – de la elemente extremiste ale IRGC până la preşedintele moderat Rouhani – discută despre acele miliarde, şi poate despre altele în plus, împreună cu şuşoteli despre ostatici americani”.

Speculaţiile privind viitoare plăţi către Iran pentru răscumpărarea de cetăţeni americani au apărut în condiţiile în care Congresul SUA anchetează circumstanţele plăţii celor 1,7 miliarde de dolari de la începutul anului, o porţiune din acei bani fiind livrată iranienilor cu avionul cu doar câteva ore înaintea eliberării mai multor prizonieri americani. Într-un raport exclusiv, Washington Free Beacon a dezvăluit recent că detaliile acelei plăţi sunt stocate într-o locaţie sigură în Capitol Hill, împiedicându-i pe mulţi să acceseze documentele, care nu sunt secrete dar care sunt tratate ca atare. Cele trei documente arată că plata celor 1,7 miliarde de dolari a fost legată în mod direct de eliberarea prizonierilor americani.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor