Cum alimentează zahărul cancerul în organism
Fructoza se găseşte în mod natural în legume şi fructe, şi de asemenea se găseşte în proporţie mare sub formă de sucroză (zahăr de masă). (pixabay.com)
Este posibil să fi auzit că zahărul poate hrăni celulele canceroase. Este adevărat acest lucru?
Zahărul "hrăneşte" celulele canceroase
În cazul pacienţilor cu cancer, "consumul de zahăr poate într-adevăr să hrănească celulele canceroase", a declarat pentru The Epoch Times Mingyang Song, profesor asociat de epidemiologie clinică şi nutriţie la Harvard T.H. Chan School of Public Health, adăugând că acest lucru este susţinut de dovezi epidemiologice solide.
Un studiu publicat în PLoS One, care a implicat 1.011 pacienţi cu cancer de colon cu o perioadă de urmărire de peste şapte ani, a constatat că, în comparaţie cu pacienţii care consumau mai puţin de două porţii de băuturi îndulcite cu zahăr pe lună, cei care consumau două sau mai multe porţii pe zi au înregistrat un risc cu 67% mai mare de recidivă a cancerului de colon sau de mortalitate.
Un alt studiu spaniol publicat în Clinical Nutrition în 2021, care a implicat peste 7.000 de participanţi, a constatat că pentru fiecare 5 grame suplimentare de zahăr consumat sub formă lichidă pe zi, incidenţa cancerului a crescut cu 8 procente. Persoanele cu cel mai mare aport au înregistrat o creştere de 46 la sută.
O cutie de suc conţine, de obicei, între 30 şi 45 de grame de zahăr.
O schimbare privind consumul de zahăr al unei populaţii poate afecta în mod semnificativ ratele de cancer.
Lewis Cantley, un cunoscut biolog şi profesor de biologie celulară la Harvard Medical School, a dat ca exemplu Taiwanul într-un e-mail pentru The Epoch Times. El a scris că, înainte de al Doilea Război Mondial, Taiwanul avea rate relativ scăzute de cancer, inclusiv de colon şi sân. Atunci băuturile îndulcite cu zahăr erau rare. Apoi, în anii 1960 şi 1970, odată cu introducerea dietelor occidentale - în special a băuturilor zaharoase - ratele de cancer au început să crească în mod constant. Acum au ajuns la un nivel comparabil cu cele din Statele Unite.
Celulele canceroase au nevoie de o cantitate substanţială de glucoză pentru a supravieţui. În anii 1930, biochimistul german Otto Warburg a descoperit că atât celulele canceroase, cât şi celulele normale au nevoie de zahăr, dar căile lor metabolice diferă: Celulele normale transformă în principal glucoza în energie prin respiraţie aerobă, în timp ce celulele canceroase obţin energie prin glicoliză, în loc să folosească oxigenul.
Celulele canceroase produc foarte puţină energie şi foarte ineficientă din cauza metodei lor unice de metabolizare a zahărului, motiv pentru care consumă zahăr cu voracitate - într-un ritm de 200 de ori mai rapid decât celulele normale. Acest apetit poate avea efecte de amploare.
"Celulele canceroase, într-un anumit sens, deturnează procesele metabolice din organism", a declarat pentru The Epoch Times Lorenzo Cohen, profesor şi director al programului de medicină integrativă de la MD Anderson Cancer Center şi autor al cărţii "Anticancer Living".
Zahăr - Obezitate - Cancer: O teorie predominantă
"Relaţia dintre zahăr şi cancer este una complicată", a declarat Dr. Jeremy Kortmansky, profesor asociat în oncologie medicală la Şcoala de Medicină Yale şi director clinic al Departamentului de Oncologie Medicală Gastrointestinală de la Yale Cancer Center.
Teoria predominantă este că zahărul nu provoacă direct cancer, ci mai degrabă contribuie indirect la apariţia acestuia prin obezitate.
Aportul ridicat de energie, sau prea multe calorii, şi cheltuielile energetice scăzute sunt factori de risc primari pentru multe tipuri de cancer, a declarat pentru The Epoch Times Ellen Kampman, epidemiolog nutriţionist şi titulară a catedrei de Nutriţie şi Boli Metabolice la Universitatea Wageningen din Olanda. Un aport ridicat de zahăr în alimentaţie creşte consumul de energie.
Citiți și De ce multe medicamente împotriva cancerului sunt fabricate din brebenocul de Madagascar
"Menţinerea unei greutăţi sănătoase este cel mai important lucru pe care îl puteţi face pentru a preveni cancerul", a spus ea.
Un studiu prospectiv cu peste 35.000 de participanţi a arătat că persoanele care consumau băuturi răcoritoare îndulcite cu zahăr mai mult de o dată pe zi aveau un risc cu 18% mai mare de a dezvolta cancer legat de obezitate decât cele care consumau rar astfel de băuturi.
O analiză cuprinzătoare publicată în Cancers în 2023 a indicat că aproximativ 48% dintre cazurile de cancer sunt atribuite obezităţii. Obezitatea este legată de 13 tipuri de cancer, inclusiv de sân, colorectal, endometrial, hepatic, de stomac şi tiroidian.
O dietă bogată în zahăr poate duce la acumularea de grăsime corporală, în special de grăsime viscerală. Oamenii de ştiinţă recunosc că rolul grăsimii merge dincolo de stocarea energiei; aceasta acţionează ca un organ endocrin foarte activ, capabil să secrete diverse substanţe, inclusiv hormoni. Excesul de grăsime poate duce la un dezechilibru al acestor substanţe, contribuind la dezvoltarea cancerului.
Citiți și Obezitatea infantilă: Ce nu auziţi la ştiri
Cu toate acestea, există multe alte moduri în care zahărul ar putea contribui la apariţia cancerului, potrivit experţilor şi diferitelor studii.
O problemă dificilă
Demonstrarea unei legături directe între consumul de zahăr şi cancer este o provocare din cauza preocupărilor etice şi a dificultăţilor practice în realizarea unor astfel de experimente.
"Cu siguranţă nu aş vrea să participe copiii mei la un astfel de studiu", a declarat Cantley, a cărui activitate a avut un impact semnificativ asupra biologiei celulelor canceroase.
Cu toate acestea, studiile prospective de cohortă - un tip de studiu observaţional axat pe urmărirea unui anumit grup de persoane pe o perioadă, fără a interveni în obiceiurile lor alimentare - pot oferi informaţii valoroase despre relaţia dintre consumul de zahăr şi riscul de cancer.
Un astfel de studiu, publicat în The American Journal of Clinical Nutrition în 2020, a urmărit peste 100.000 de adulţi francezi timp de mai mulţi ani. Cei care au consumat cel mai mult zahăr au avut un risc de cancer cu 17% mai mare în comparaţie cu cei cu cel mai mic aport de zahăr. Acest risc ridicat a fost deosebit de notabil pentru cancerul de sân, cu o creştere de 51%.
Citiți și Bananele: Superalimente extraordinare în combaterea cancerului şi a bolilor de inimă
Această asociere a rămas semnificativă chiar şi după ajustarea unor factori precum creşterea în greutate şi indicele de masă corporală. Studiul a sugerat că zahărul poate creşte riscul de cancer prin alte mecanisme decât doar prin creşterea în greutate.
Numeroasele moduri în care zahărul poate duce la cancer
Zahărul procesat este o sursă puternică de energie. Dincolo de creşterea în greutate, acesta provoacă o varietate de modificări în organism care cresc riscul de cancer.
- Altereză metabolismul
"Un alt mecanism prin care zahărul creşte riscul de cancer este impactul său asupra metabolismului", a specificat Song.
Consumul ridicat de zahăr poate modifica profilul metabolic, declanşând inflamaţia şi rezistenţa la insulină, ambii factori de risc pentru dezvoltarea tumorilor.
Acesta este un mecanism major care poate să provoace cancer, independent de obezitate, a menţionat el. Persoanele obeze sunt mai predispuse la inflamaţie şi rezistenţă la insulină, dar acestea pot apărea şi la persoanele slabe.
Zaharoza, fructoza şi carbohidraţii rafinaţi provoacă o creştere semnificativă a nivelului de zahăr din sânge. Pentru a menţine echilibrul zahărului, organismul trebuie să crească insulina în mod corespunzător, iar "cantităţile în exces de insulină sunt inflamatorii", potrivit lui Cohen.
Thomas Seyfried, profesor de biologie la Boston College, a declarat pentru The Epoch Times că nivelul ridicat de zahăr din sânge este legat de inflamaţia sistemică, ce poate duce la deteriorarea mitocondriilor şi, în cele din urmă, la cancer.
- Declanşează o mutaţie a ADN-ului
Inflamaţia şi rezistenţa la insulină pot, de asemenea, să favorizeze direct mutaţii în genele celulare, ceea ce duce la alterarea comportamentului celular.
Song a mai explicat că, în astfel de cazuri, ciclul normal de viaţă celulară este perturbat. Celulele nu sunt supuse morţii celulare normale la timp, în schimb cresc şi proliferează fără limite, alimentând dezvoltarea tumorii.
Multe experimente au confirmat aceste mecanisme. De exemplu, mutaţiile genelor legate de semnalizarea insulinei pot contribui la dezvoltarea tumorilor în diverse ţesuturi, crescând riscul anumitor tipuri de cancer, inclusiv cel de sân, endometrial şi tiroidian.
Citiți și De ce este cancerul pancreatic cel mai mortal cancer? Există o modalitate de a-l preveni?
Un studiu publicat în Cell Metabolism a constatat că probabilitatea ca mutaţiile genetice care duc la apariţia cancerului pancreatic creşte de cinci ori într-un mediu cu un nivel ridicat de glucoză, comparativ cu unul normal.
- Afectează flora intestinală
"Abia în ultimii ani oamenii au început să recunoască importanţa florei intestinale [în legătură cu riscul de cancer]", a menţionat Song.
Zahărul poate perturba structura şi funcţia microbiotei (florei) intestinale şi poate înlocui bacteriile benefice cu cele dăunătoare, ceea ce duce în cele din urmă la dezvoltarea de tumori în intestine şi chiar în alte părţi.
Song a explicat mai multe mecanisme prin care microbiomul intestinal afectează dezvoltarea tumorilor. Acestea au fost, de asemenea, în centrul cercetărilor recente.
Zahărul poate creşte anumite bacterii dăunătoare, care produc proteine cancerigene pe suprafeţele lor, ceea ce duce la mutaţii genetice şi favorizează în mod direct dezvoltarea tumorilor. Unele bacterii intestinale dăunătoare pot afecta, de asemenea, metabolismul, provocând o creştere necontrolată a celulelor.
Citiți și Vaccinurile împotriva COVID-19 ar putea agrava cancerul [Analiză]
În plus, anumite bacterii intestinale pot dăuna sistemului imunitar, compromiţând funcţia de supraveghere a acestuia. De asemenea, acestea pot produce metaboliţi specifici care, la intrarea în fluxul sanguin din intestin, induc inflamaţie şi dereglare imunitară în locuri îndepărtate, contribuind în cele din urmă la dezvoltarea de tumori în acele zone.
- Subminează imunitatea
În condiţii normale, sistemul imunitar este responsabil de eliminarea celulelor problematice şi de menţinerea unei stări de echilibru. Consumul excesiv de zahăr pentru o perioadă lungă poate perturba acest echilibru, făcând sistemul imunitar incapabil să reziste celulelor mutante sau altor căi care favorizează dezvoltarea cancerului.
În general, experţii consideră că zahărul afectează procesele legate de cancer, cum ar fi inflamaţia, metabolismul glucozei, metabolismul lipidelor şi reglarea imunităţii. "Cred că obezitatea este doar un produs secundar [al acestor procese]", a specificat Cohen.
Potrivit Dr. Kortmansky, sunt necesare cercetări mai ample pentru a înţelege mai bine căile potenţiale prin care zahărul ar putea să influenţeze cancerul.
Citiți și Vaccinurile ARN messenger conţin o regiune prionică, ce poate genera boli prionice
Fructoza: Cel mai periculos zahăr
Printre teoriile care explorează potenţiala legătură dintre zahăr şi cancer, oamenii de ştiinţă subliniază efectele fructozei, în special, asupra organismului.
Atunci când ne referim la "zahăr" în general, vorbim adesea despre zaharoză, a declarat pentru The Epoch Times Dr. Jason Fung, nefrolog care se ocupă de mult timp de diabetul de tip 2 şi de postul intermitent.
O moleculă de zaharoză este formată dintr-o moleculă de glucoză şi una de fructoză. Fiecare celulă din organism poate absorbi glucoza şi o poate folosi ca sursă de energie. Cu toate acestea, moleculele de fructoză nu sunt folosite de nicio celulă din organism. În schimb, ele intră direct în ficat, unde unele sunt transformate în esenţă în grăsime, ceea ce duce la creşterea rezistenţei la insulină.
Cercetătorii de la MD Anderson Cancer Center au efectuat un experiment pe animale în care au injectat celule de cancer de sân în şoareci, pe care i-au hrănit cu diferite diete. Şoarecii care au primit diete pe baza de amidon au avut o rată de dezvoltare a tumorilor de 30 la sută, în timp ce cei care au primit diete pe bază de zaharoză au avut o rată de peste 50 la sută. Aceşti şoareci au avut mase tumorale mai mari, iar metastazele pulmonare au fost mai frecvente.
Cercetătorii au mai descoperit că, dintre mai multe diete pe bază de zaharoză, glucoză, fructoză şi o combinaţie de glucoză şi fructoză, şoarecii care au urmat dieta pe baza de fructoză au prezentat cele mai grave afecţiuni, cu cea mai mare greutate a tumorilor de cancer de sân şi cea mai agresivă creştere tumorală. Metastazele cancerului au fost, de asemenea, mai frecvente.
"Fructoza şi glucoza sunt procesate foarte diferit în organism", a declarat Cohen, care a fost implicat în studiu. Acest experiment a demonstrat că fructoza favorizează în mod direct dezvoltarea cancerului de sân.
Un alt studiu a indicat că siropul de porumb bogat în fructoză, un alt zahăr adăugat în mod obişnuit în alimentele şi băuturile procesate, favorizează direct creşterea şi progresia tumorilor de cancer colorectal.
Citiți și Top 10 evenimente COVID ale anului: Dezvăluirea faptelor nespuse şi necunoscute publicului
Siropul de porumb cu conţinut ridicat de fructoză, compus din 45 la sută glucoză şi 55 la sută fructoză, este utilizat frecvent în băuturile răcoritoare şi în alte alimente îndulcite.
Cantley, care a condus acest studiu, a declarat că, în ultimii ani, s-a înregistrat "o creştere dramatică" a cancerului colorectal în rândul populaţiei mai tinere, care este asociată cu creşterea bruscă a cantităţii de sirop de porumb bogat în fructoză pe care oamenii au început să o consume în ultima jumătate de secol.
Studiul din Spania menţionat mai devreme a descoperit că un consum de zaharuri lichide este legat de o creştere mai semnificativă a riscului de cancer decât consumul de zaharuri solide, în special fructoză lichidă şi fructoză din sucurile de fructe. Un consum ridicat de fructoză lichidă a fost asociat cu cea mai mare creştere a mortalităţii prin cancer.
Fructoza din alimentele şi băuturile procesate diferă de fructoza din fructele ca atare. Atunci când mâncaţi un măr, consumaţi cantităţi mici de fructoză împreună cu fibre, încetinind digestia.
Dar a bea o sticlă de 250 mililitri de suc de mere este ca şi cum ai consuma zahărul din trei sau patru mere deodată, a explicat Cohen.
"Eu recomand ca persoanele care sunt expuse riscului să se concentreze pe o dietă cu un conţinut scăzut de zahăr adăugat şi apoi pe un stil de viaţă cu un nivel ridicat de activitate fizică. Acesta este cel mai bun mod de a controla zahărul care se află în sistemul nostru", a declarat Dr. Kortmansky pentru The Epoch Times.
