Aspirina inhibă răspândirea cancerului metastatic şi reduce mortalitatea cu 21% [Studiu]
(Freepik)
Aspirina este un medicament cu o istorie bogată, utilizat pe scară largă şi de lungă durată. Pe lângă utilizările sale bine cunoscute pentru ameliorarea durerii şi proprietăţile sale antiinflamatorii şi anticoagulante, un studiu recent indică faptul că pacienţii cu cancer care iau zilnic doze mici de aspirină înregistrează o reducere de 21% a mortalităţii. Mai mult, există dovezi ale rolului aspirinei în prevenirea apariţiei metastazelor.
Cancerul este una dintre principalele cauze de mortalitate la nivel mondial. Numai în 2020, s-au înregistrat aproximativ 19,3 milioane de cazuri noi de cancer la nivel mondial şi aproape 10 milioane de decese. Potrivit statisticilor, 1 din 6 decese raportate este atribuit cancerului. Cele mai frecvente tipuri de cancer includ cancerul de sân, pulmonar, colorectal, de prostată şi stomac.
Citiți și Vaccinurile împotriva COVID-19 ar putea agrava cancerul [Analiză]
În noiembrie 2023, cercetătorii de la Universitatea Cardiff din Regatul Unit au publicat o analiză cuprinzătoare în British Journal of Cancer (BJC), care subliniază potenţialul aspirinei de a reduce mortalitatea prin cancer, de a preveni răspândirea cancerului metastatic şi de a reduce complicaţiile vasculare. Revizuirea a cuprins atât dovezi favorabile, cât şi nefavorabile, analizând în profunzime raţionamentul din spatele utilizării aspirinei în tratamentul cancerului.
Impactul aspirinei asupra mortalităţii prin cancer
Cercetarea a compilat rezultatele a 118 studii observaţionale care au implicat aproximativ 1 milion de pacienţi cu cancer. Aceasta a relevat că aportul zilnic de aspirină în doze mici (75 sau 81 de miligrame) a fost asociat cu o reducere de 21% a mortalităţii din toate cauzele.
Un studiu care a implicat pacienţi cu cancer pancreatic supuşi unei intervenţii chirurgicale a indicat că pacienţii care au luat aspirină au avut o rată de supravieţuire la trei ani de 61,1%, comparativ cu 26,3% în cazul celor care nu au luat-o.
Citiți și Vaccinurile ARN messenger conţin o regiune prionică, ce poate genera boli prionice
Rolul aspirinei în reducerea răspândirii cancerului metastatic
Principalul mecanism de acţiune al aspirinei este inhibarea enzimei ciclooxigenază (COX). COX este responsabilă de producerea prostaglandinelor, o cale critică în semnalizarea cancerului. Cu toate acestea, efectele anticancerigene ale aspirinei se extind dincolo de acest aspect. Cercetările recente au dezvăluit că mecanismele de acţiune anticancerigenă ale aspirinei implică, de asemenea, metabolismul energetic asociat cu proliferarea celulelor canceroase, inflamaţia legată de cancer şi activitatea pro-carcinogenă determinată de trombocite.
Metastaza sau răspândirea cancerului reprezintă o cauză majoră de deces la pacienţii cu cancer, iar trombocitele joacă un rol semnificativ în acest proces. Aspirina poate inhiba agregarea plachetară, reducând astfel răspândirea celulelor canceroase. Analiza cuprinzătoare din BJC a constatat că aspirina poate reduce riscul de metastazare a cancerului cu 38% până la 52%.
În plus, aspirina joacă un rol în promovarea reparării ADN-ului. Pot apărea erori în timpul replicării ADN-ului, iar corpul uman posedă un mecanism de reparare a nepotrivirilor ADN. Odată ce această funcţie este compromisă, poate duce la apariţia cancerului. Cercetările au demonstrat că aspirina poate îmbunătăţi mecanismele de reparare a ADN-ului, prevenind astfel cancerul colorectal ereditar nepolipozant (HNPCC) (sindromul Lynch) şi, potenţial, alte tipuri de cancer.
Controversa din jurul aspirinei în tratamentul cancerului
Rolul aspirinei în studiile privind cancerul rămâne controversat, în primul rând din cauza preocupărilor legate de creşterea riscurilor de sângerare. Un articol publicat de Reuters la 14 iunie 2017, intitulat "Aspirina administrată zilnic provoacă 3.000 de decese din cauza hemoragiilor în Marea Britanie în fiecare an", a fost difuzat pe scară largă în mass-media şi reţele la nivel mondial.
Cu toate acestea, cercetătorii au remarcat că acest studiu prospectiv, care a implicat 3.166 de pacienţi mai în vârstă, nu a avut un grup de control, ceea ce face dificilă evaluarea exactă a impactului independent al aspirinei asupra sângerărilor fatale.
Cercetătorii au subliniat că un risc crescut de sângerare la pacienţii vârstnici şi fragili cu cancer reprezintă un pericol real. Cu toate acestea, în loc să se concentreze doar pe frecvenţa sângerărilor, ar trebui să se acorde o mai mare atenţie severităţii acestora, deoarece cele mai grave cazuri de sângerare sunt cele responsabile de deces.
Cercetătorii au analizat datele din 11 studii controlate randomizate, cuprinzând peste 100.000 de participanţi, care au inclus evenimente de sângerare fatală. Datele au indicat o creştere de 55% a riscului de sângerare din cauza aspirinei. Cu toate acestea, în rândul pacienţilor care au avut sângerări după administrarea de aspirină, doar 4% au murit. În schimb, grupul de control, care a primit un placebo, a avut o rată de deces atribuită sângerărilor de până la 8%. Acest lucru sugerează că sângerările cauzate de aspirină sunt predominant uşoare.
Concluzia trasă de cercetători este că, având în vedere siguranţa relativă a aspirinei, aceasta ar trebui luată în considerare ca o măsură de prevenire a cancerului. Deşi există dovezi care indică faptul că aspirina poate reduce răspândirea cancerului metastatic şi că începerea tratamentului cu aspirină la timp după diagnosticarea cancerului îi sporeşte eficacitatea, sunt necesare mai multe studii randomizate.
Peter Elwood, profesor onorific la Universitatea din Cardiff, a declarat într-un comunicat de presă: "Având în vedere siguranţa sa relativă şi efectele sale favorabile, utilizarea aspirinei ca tratament suplimentar al cancerului este pe deplin justificată." El a adăugat că aspirina este ieftină şi disponibilă în aproape toate ţările, iar utilizarea sa pe scară largă ar putea fi benefică la nivel mondial.
Aspirina reduce riscul de apariţie a diferitelor tipuri de cancer
O analiză cuprinzătoare publicată în renumita revistă Annals of Oncology în 2020 a indicat faptul că pacienţii care iau aspirină au un risc relativ mai mic de a dezvolta diverse tipuri de cancer.
Cercetătorii au efectuat o analiză cuprinzătoare a tuturor studiilor observaţionale privind aspirina şi cancerele tractului digestiv publicate până în martie 2019, cuprinzând peste 150.000 de cazuri.
Rezultatele au arătat că, în comparaţie cu pacienţii care nu foloseau aspirină, cei care luau aspirină în mod regulat aveau un risc redus cu 27% de cancer colorectal, un risc redus cu 33% de cancer esofagian cu celule scuamoase, un risc redus cu 39% de adenocarcinom al esofagului şi cardia, un risc redus cu 36% de cancer de stomac, un risc redus cu 38% de cancer al tractului hepatobiliar şi un risc redus cu 22% de cancer pancreatic. Cu toate acestea, nu a existat nicio modificare semnificativă a riscului de cancer la nivelul capului şi gâtului.
Citiți și Top 10 evenimente COVID ale anului: Dezvăluirea faptelor nespuse şi necunoscute publicului
Pentru cancerul colorectal, administrarea unei doze zilnice de aspirină între 75 şi 100 de miligrame poate reduce riscul cu 10 la sută, în timp ce o doză zilnică de 325 de miligrame poate reduce riscul cu 35 la sută.
Riscurile potenţiale ale administrării de aspirină
Aspirina este un medicament antiinflamator nesteroidian (AINS) utilizat pentru a trata durerea uşoară până la moderată, inflamaţia sau artrita. De asemenea, poate reduce riscul de atac de cord, accident vascular cerebral şi cheaguri de sânge.
Cu toate acestea, este esenţial de reţinut că utilizarea pe termen lung a aspirinei poate prezenta riscuri suplimentare pentru unele persoane. Potrivit Serviciului Naţional de Sănătate din Marea Britanie (NHS), copiii cu vârsta sub 16 ani nu ar trebui să ia aspirină fără prescripţie medicală, deoarece poate exista o legătură potenţială între aspirină şi sindromul Reye la copii.
Pentru persoanele cu antecedente de alergie la aspirină sau la analgezice similare, ulcer gastric, hipertensiune arterială, indigestie, sângerări menstruale abundente, accident vascular cerebral recent, astm sau boli pulmonare, probleme de coagulare a sângelui, probleme hepatice sau renale şi gută, este esenţial să se consulte un medic înainte de a lua aspirină.
