Spaţiile verzi stimulează sănătatea mintală: O nouă abordare în planificarea urbană ia în calcul aceste beneficii

Accesul la natură poate avea un efect profund - şi adesea trecut cu vederea - asupra bunăstării noastre mentale. (Foto: pexels.com)
Michelle Ma
20.03.2023

O nouă metodologie privind modul în care urbaniştii pot determina beneficiile pe care le are natura asupra sănătăţii mintale ar putea contribui la includerea acestor efecte benefice în planificarea oraşelor şi politicile dezvoltate pentru locuitorii acestora.

Aproape 1 din 5 adulţi din Statele Unite trăieşte cu o boală mintală. Această statistică este similară la nivel mondial, cu aproximativ 450 de milioane de persoane care se confruntă în prezent cu o tulburare mintală sau neurologică. Dintre acestea, doar aproximativ o treime caută tratament.

Experţii încep să recunoască interacţiunea cu natura ca fiind o modalitate de îmbunătăţire a sănătăţii mintale. O serie de studii ştiinţifice au arătat că experienţele în natură pot fi benefice pentru bunăstarea psihică şi pentru funcţia cognitivă a oamenilor, însă a fost dificil să se găsească modalităţi de a cuantifica aceste beneficii într-un mod util pentru oraşele sau organizaţiile care doresc să integreze natura, în vederea îmbunătăţirii sănătăţii mintale.

"Este important să ne gândim la beneficiile directe în ceea ce priveşte sănătatea mintală, beneficii pe care le oferă contactul cu natura, şi să le luăm în considerare atunci când planificăm cum să conservăm natura şi să o integrăm în oraşele noastre", spune Greg Bratman, profesor asistent la Şcoala de Ştiinţe ale Mediului şi Pădurilor de la Universitatea din Washington şi autorul principal al articolului publicat în Science Advances. "Scopul acestei lucrări este de a oferi un model conceptual al unui mod în care putem începe să ne gândim să facem acest lucru."

Mai multă fericire, mai puţină suferinţă

Primul pas al cercetătorilor a fost să stabilească o bază de referinţă, un acord colectiv cu privire la înţelegerea impactului experienţei în natură asupra aspectelor legate de funcţionarea cognitivă, bunăstarea emoţională şi alte aspecte ale sănătăţii mintale.

"În sute de studii, experienţa în natură este asociată cu o mai mare fericire, angajament social şi capacitatea de gestionare a sarcinilor de viaţă, precum şi cu o diminuare a stresului mintal", spune autorul principal Gretchen Daily, director al facultăţii la Proiectul Capitalului Natural al Universităţii Stanford.

"În plus, experienţa în natură este legată de îmbunătăţirea funcţionării cognitive, a memoriei şi a atenţiei, a imaginaţiei şi a creativităţii, precum şi a performanţelor şcolare ale copiilor". Aceste legături acoperă multe aspecte ale experienţei umane şi includ un sentiment mai mare de sens şi scop în viaţă."

Deşi această linie de studiu este încă în curs de apariţie, experţii sunt de acord că natura poate reduce factorii de risc pentru unele tipuri de boli mintale şi poate îmbunătăţi bunăstarea psihică. De asemenea, ei sunt de acord că oportunităţile de a avea experienţe în natură sunt în scădere pentru mulţi oameni din întreaga lume, din cauza creşterii urbane.

"Timp de milenii, multe culturi, tradiţii şi practici religioase şi spirituale diferite au vorbit direct despre relaţia noastră profundă cu natura. Iar mai recent, folosind alte seturi de instrumente din psihologie, sănătate publică, arhitectură peisagistică şi medicină, s-au adunat în mod constant dovezi în acest domeniu interdisciplinar emergent", spune Bratman.

4 paşi pentru urbanişti

Studiul prezintă modul în care urbaniştii, arhitecţii peisagişti, dezvoltatorii şi alte persoane ar putea anticipa în cele din urmă impactul deciziilor legate de mediu asupra sănătăţii mintale.

Multe guverne iau deja în considerare acest lucru în ceea ce priveşte alte aspecte ale sănătăţii umane. De exemplu, copacii plantaţi în oraşe îmbunătăţesc calitatea aerului sau reduc efectele insulei de căldură urbană, iar parcurile construite în anumite cartiere încurajează activitatea fizică, însă aceste acţiuni nu iau de obicei în considerare, în mod direct, beneficiile pentru sănătatea mintală pe care le-ar putea oferi copacii sau un parc reamenajat.

"Am intrat în secolul urban, în condiţiile în care se estimează că două treimi din omenire va locui în oraşe până în 2050. În acelaşi timp, în prezent se produce o trezire la realitate, la numeroasele valori ale naturii şi la riscurile şi costurile pierderii acesteia", spune Daily. "Această nouă lucrare poate contribui la fundamentarea investiţiilor în ceea ce priveşte calitatea vieţii şi sustenabilitatea oraşelor lumii."

Cercetătorii au construit un model conceptual care poate ajuta în luarea unor decizii semnificative şi informate cu privire la proiectele de mediu şi la modul în care acestea pot avea un impact asupra sănătăţii mintale.

Acesta include patru etape care trebuie luate în considerare de către urabanişti:

  1. Elementele de natură incluse într-un proiect, de exemplu la o şcoală sau în întregul oraş
  2. Nivelul de contact pe care oamenii îl vor avea cu natura
  3. Modul în care oamenii interacţionează cu natura
  4. Modul în care oamenii pot beneficia de pe urma acestor interacţiuni, pe baza celor mai recente dovezi ştiinţifice

Cercetătorii speră că acest instrument va fi deosebit de util pentru a lua în considerare posibilele repercusiuni asupra sănătăţii mintale ale adăugării - sau eliminării - de spaţii naturale în comunităţile defavorizate.

"Dacă dovezile arată că interacţiunea cu natura ajută la amortizarea impactului negativ al altor factori de mediu care prevestesc starea de sănătate, atunci accesul la aceste peisaje poate fi considerat o chestiune de justiţie de mediu. Sperăm că acest cadru va contribui la această discuţie", spune Bratman. "În cele din urmă, ar putea fi dezvoltat şi, eventual, utilizat pentru a ajuta la abordarea disparităţilor în materie de sănătate în comunităţile insuficient deservite."

Această lucrare a fost susţinută de Natural Capital Project, John Miller, Doug Walker Endowed Professorship, Craig McKibben şi Sarah Merner, Marianne and Marcus Wallenberg Foundation, Winslow Foundation, George Rudolf Fellowship Fund, Victoria and David Rogers Fund şi Mr. & Mrs. Dean A. McGee Fund. Alţi coautori sunt de la Universitatea din Washington şi de la Universitatea Stanford.

Acest articol a fost publicat iniţial de Universitatea din Washington şi republicat prin intermediul Futurity.org sub licenţa Creative Commons 4.0.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor