Scandalul CCR versus CJUE. Scântei valorifică ocazia: USR face tot posibilul să ne îndepărteze de UE

Iulia Scântei (Florin Chirilă/Epoch Times)
Loredana Diacu
29.12.2021

Preşedintele Comisiei Juridice din Senat, liberala Iulia Scântei (PNL), transmite că reacţia Curţii la decizia CJUE privind supremaţia dreptului european nu reprezintă poziţia oficială a plenului CCR şi poate fi cel mult o părere juridică a preşedintelui CCR, Valer Dorneanu.

Totodată, în condiţiile în care Curtea Constituţională a României a respins, de facto, printr-un comunicat de presă, decizia Curţii de Justiţie a UE potrivit căreia judecătorii naţionali pot să nu aplice deciziile Curţilor Constituţionale care contravin dreptului UE, Scântei valorifică ocazia pentru a lansa un atac la USR şi AUR, acuzând cele două formaţiuni că se folosesc de contextul creat de nouă decizie CJUE şi de comunicatul "fără nicio valoare" al CCR ca să “apropie” România de Polonia şi Ungaria, ţări aflate deja în procedura de sancţionare a UE pentru nerespectarea statului de drept.

"USR face tot posibilul să ne îndepărteze de UE din raţiuni politice proprii şi să aşeze România în linie cu Polonia şi Ungaria. Prin declaraţii neinspirate, USR pare că 'invită' Comisia să declanşeze o procedură de infringement împotriva României pe tema statului de drept chiar cu riscul blocării fondurilor din PNRR doar ca să capitalizeze politic.", susţine Scântei.

Redăm poziţia Iuliei Scântei:

"Curtea Constituţională nu reprezintă România în relaţia cu Uniunea Europeană. Comunicatul CCR publicat pe site-ul instituţiei în data de 23 decembrie, cu referire la ultima decizie CJUE, e nul juridic şi nu are niciun efect juridic obligatoriu pentru nicio autoritate a statului român sau pentru vreun cetăţean! Comunicatul de presă nu reprezintă poziţia Statului român faţă de UE. Statul Român şi-a exprimat angajamentul de a recunoaşte supremaţia dreptului european în 2003 când s-a revizuit Constituţia şi s-a introdus obligativitatea respectării tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi a celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu precum Decizia UE privind MCV din 2006.

În prima şedinţă a Comisiei Juridice a Senatului voi pune în discuţia membrilor Comisiei problema acestui aşa-zis comunicat pentru a identifica dacă reprezintă poziţia oficială a CCR, potrivit legii, cine şi-a însuşit-o de fapt şi la sesizarea cui şi ce efecte are acest document câtă vreme Curtea Constituţională nu are nicio atribuţie constituţională în privinţa garantării îndeplinirii obligaţiilor statului român rezultate din actul aderării aşa cum au Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească!

Să fim clari: politica europeană şi externă a României nu se face prin comunicatele de presă ale CCR, ci prin acte oficiale asumate de autorităţile statului care au atribuţii în acest sens:

Guvernul, prin Ministerul Justiţiei şi Ministerul afacerilor externe, a confirmat deja, în luna noiembrie 2021, într-un răspuns oficial adresat comisarului european pentru justiţie Didier Reynders că România recunoaşte supremaţia dreptului european şi că va susţine prin remedii legislative, respectarea deciziilor CJUE.

Senatul României şi-a însuşit punctul de vedere al Comisiei Juridice pe care o conduc şi a transmis prin Biroul Permanent, un mesaj similar la aceeaşi scrisoare a oficialului european: Senatul, cameră decizională pentru proiectele de modificare a Legilor Justiţiei şi pentru cele privind desfiinţarea SIIJ, va legifera respectând principiul cooperării loiale enunţat în tratatul UE, supremaţia dreptului european, precum şi deciziile CJUE.

Să citeşti pe site-ul CCR că e nevoie de revizuirea Constituţiei pentru a respecta deciziile CJUE este o glumă proastă! Nu e nevoie de nicio revizuire a Constituţiei ca să respecţi CJUE. “A respecta CJUE” înseamnă de fapt, să respecţi propria Constituţie în vigoare azi, adică prevederile art. 148.

Este inadmisibil ca pe site-ul “garantului supremaţiei Constituţiei” să găseşti acest comunicat de presă, care nu reprezintă nici măcar poziţia oficială a Curţii, adică a plenului CCR format din cei 9 judecători. Acest comunicat neînsuşit de plenul Curţii poate fi doar o “părere juridică” a Preşedintelui CCR Valer Dorneanu care controlează direct Compartimentul relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol care a postat acest text. Iar Valer Dorneanu “nu este CCR” deşi aşa se comportă, iar opinia sa juridică retrogradă specifică anilor ‘90 nu poate reprezenta “poziţia oficială” a Curţii Constituţionale din România.

În mod paradoxal, opoziţia formată azi din AUR şi USR se foloseşte de contextul creat de noua decizie CJUE şi de acest comunicat CCR fără nicio valoare, ca să “apropie” România de Polonia şi Ungaria, ţări aflate deja în procedura de sancţionare a UE pentru nerespectarea statului de drept.

Să fim oneşti, România nu se află într-o astfel de situaţie!

De la AUR nu avem aşteptări, este un partid antieuropean convins, extremist şi ne vrea în afara Europei.

În schimb, USR e un partid proeuropean, condus de un fost comisar UE, care se laudă că militează pentru statul de drept şi pentru statutul european al României, ca parte a UE. Şi cu toate acestea, la nivelul unor postări pe reţele sociale ori în declaraţiile unor lideri, USR face tot posibilul să ne îndepărteze de UE din raţiuni politice proprii şi să aşeze România în linie cu Polonia şi Ungaria. Prin declaraţii neinspirate, USR pare că “invită” Comisia să declanşeze o procedură de infringement împotriva României pe tema statului de drept chiar cu riscul blocării fondurilor din PNRR doar ca să capitalizeze politic.

Îi invit pe colegii parlamentari din USR la o chibzuită analiză înainte de a pune România în situaţii politice nedorite la nivel european. În România nu avem o încălcare sistematică a statului de drept, nu sunt la putere partide extremiste, nu avem un guvern condus de un premier antieuropean şi nici un preşedinte anti-stat de drept. Dimpotrivă, Preşedintele României Klaus Iohannis şi Premierul Nicolae Ionel Ciucă sunt lideri proeuropeni şi susţin “rule of law” ca fundament al democraţiei, precum şi drumul euro-atlantic al României.

Prezenţa PNL în coaliţia de guvernare este o garanţie că nu vom mai ajunge la derapajele legislative din epoca Dragnea. Mă aştept ca actualul PSD, prin liderii de azi, să aibă o orientare proeuropeană consecventă şi să respecte programul de guvernare care prevede desfiinţarea SIIJ şi recunoaşte supremaţia dreptului european! Îi aştept pe colegii parlamentări din USR în Comisia Juridică cu soluţii bune şi deschişi la dialog pentru a îndeplini obiectivele de referinţă MCV întrucât acesta este proiectul comun de ţară.

Parlamentul împreună cu Ministerul Justiţiei au rolul de a duce la bun sfârşit reforma în Justiţie pentru finalizarea MCV. Timpul pierdut până acum în polemici politice poate fi recuperat şi pot fi identificate soluţii legislative împreună cu sistemul judiciar pentru a desfiinţa SIIJ şi pentru a face din sistemul judiciar un serviciu public eficient pentru cetăţeni.", scrie, pe Facebook, Scântei.

Reamintim că CJUE (Curtea de Justiţie a Uniunii Europene) a hotărât că judecătorii naţionali sunt independenţi faţă de deciziile Curţilor Constituţionale dacă acestea contravin dreptului Uniunii Europene, putând să nu le aplice fără riscul de a fi anchetaţi disciplinar, se arată într-un comunicat al CJUE.

Mai mult, în documentul citat, CJUE a reiterat că recomandările adresate României de către Comisia Europeană, în cadrul MCV, au caracter obligatoriu.

Redăm câteva dintre argumentele CJUE:

* Dreptul european are întâietate în faţa dreptului naţional, dacă deciziile CCR contravin dreptului european.

* Interesele financiare ale UE nu pot fi lăsate neprotejate ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european.

* Apare riscul de prescripţie în dosarele penale ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european.

* Instanţele nu pot lăsa neapărate interesele financiare ale Uniunii Europene prin aplicarea unor decizii ale unor Curţi Constituţionale lipsite de independenţă politică.

Potrivit sursei citate, decizia Curţii de Justiţie a UE a fost luată în mai multe cazuri, printre care şi cele în care Înalta Curte a întrebat CJUE dacă poate lăsa neaplicate deciziile CCR privind aşa-zisa nelegala compunere a completurilor de 3 şi 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Detalii aici.

Ulterior, Curtea Constituţională a României (CCR) a transmis, joi, un răspuns la decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care stabilise la începutul săptămânii că judecătorii naţionali sunt independenţi faţă de deciziile Curţilor Constituţionale dacă acestea contravin dreptului Uniunii Europene, putând să nu le aplice fără riscul de a fi anchetaţi disciplinar. Concret, CCR susţine că decizia CJUE poate fi pusă în aplicare doar după o revizuire a Constituţiei României.

„CJUE recunoaşte, în cuprinsul Hotărârii sale din 21 decembrie 2021, caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. Cu toate acestea, concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremaţiei dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispoziţiile interne, inclusiv cele de ordin constituţional să poată împiedica acest lucru, şi potrivit cărora instanţele naţionale sunt ţinute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică naţională contrară unei dispoziţii a dreptului UE, presupun revizuirea Constituţiei în vigoare. În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituţiei în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la iniţiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii şi în condiţiile prevăzute chiar în Constituţia României”, se arată în comunicatul CCR. Detalii aici.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor