R. Moldova va implementa votul prin corespondenţă. În ce ţări nu se va putea realiza
La alegerile prezidenţiale din 20 octombrie, moldovenii aflaţi peste hotarele ţării vor avea posibilitate, pentru prima dată, să voteze prin intermediului votului prin corespondenţă, după ce săptămâna trecută Parlamentul de la Chişinău a votat în lectură finală un proiect de lege în acest sens.
Documentul reglementează principiile de exercitare a dreptului la vot prin corespondenţă, procedurile electorale specifice, precum şi atribuţiile organelor electorale care vor organiza această metodă alternativă de exercitare a dreptului la vot.
Procedurile electorale privind securizarea votării, păstrarea şi asigurarea integrităţii plicurilor cu buletinele de vot recepţionate se vor stabili printr-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală, au menţionat autorităţile.
Proiectul de lege privind desfăşurarea votului prin corespondenţă a fost supus unui amplu proces de consultări publice la care au participat reprezentanţi ai societăţii civile, ai partidelor politice şi ai autorităţilor publice implicate în procesul electoral. Propunerile primite au fost luate în considerare la îmbunătăţirea documentului.
Printre amendamentele acceptate figurează includerea criteriilor pentru identificarea ţărilor în care urmează să fie implementat votul prin corespondenţă.
Astfel, condiţiile privind implementarea parţială a votului prin corespondenţă sunt:
- lipsa secţiilor de votare în ţara-gazdă sau distanţa mare până la cea mai apropiată secţie de votare constituită anterior;
- experienţa implementării acestei metode alternative de vot;
- înregistrarea prealabilă la scrutinul electoral precedent a cel puţin 30 de cereri;
- siguranţa şi fiabilitatea serviciilor poştale.
Printre ţările care întrunesc aceste criterii figurează Statele Unite ale Americii, Canada, Regatul Norvegiei, Regatul Suediei, Republica Finlanda şi Republica Islanda. Votul prin corespondenţă nu va putea fi realizat în ţările în care Republica Moldova nu are stabilite relaţii diplomatice, aflate în conflicte militare şi în care nu se respectă standardele internaţionale privind desfăşurarea alegerilor libere şi corecte.
De asemenea, au precizat autorii proiectului de lege, a fost eliminată incertitudinea privind vârsta alegătorilor. Respectiv, îşi vor exercita dreptul la vot prin corespondenţă persoanele care, la depunerea solicitării, au împlinit vârsta majoratului.
O altă prevedere inclusă în document se referă la asigurarea securităţii votului. Astfel, plicul cu materiale pentru votare va conţine o declaraţie pe propria răspundere. Alegătorii vor fi obligaţi să o semneze pentru a confirma exercitarea votului secret.
Totodată, alegătorii care nu vor respecta secretul votului vor fi sancţionaţi. Codul Contravenţional a fost completat cu un articol care vizează nerespectarea caracterului secret al votului, divulgarea opţiunii de vot exprimate prin corespondenţă sau transmiterea buletinului de vot unei persoane terţe.
Pentru a vota prin corespondenţă, cetăţenii vor trebui, în mod obligatoriu, să se înregistreze pentru exercitarea votului prin corespondenţă şi să primească o notificare a Comisiei Electorale Centrale privind finalizarea procedurii de înregistrare.
Ulterior, buletinele de vot vor fi expediate către alegători prin intermediul poştei diplomatice sau a serviciilor poştale obişnuite. Documentul conţine şi prevederi privind procedura de numărare şi totalizare a voturilor, precum şi situaţiile în care buletinele de vot se declară nevalabile.
De menţionat că, la alegerile prezidenţiale din 2021, au participat 212 434 alegători din afara Republicii Moldova. La nivel global, 53 de ţări permit votul prin poştă din străinătate. Totodată, 13 state membre ale Uniunii Europene permit votul prin corespondenţă.