Mutare neaşteptată a administraţiei Biden în conflictul din Gaza: SUA sistează temporar livrarea de bombe Israelului

Administraţia Biden a sistat săptămâna trecută livrarea de bombe Israelului din cauza îngrijorărilor că această ţară se apropia de o decizie privind lansarea unui asalt la scara largă asupra oraşului Rafah din sudul Gaza, împotriva aşteptărilor Statelor Unite, a declarat miercuri secretarul apărării Lloyd Austin, potrivit AP News.

Transportul ar fi trebuit să fie format din 1.800 de bombe de 900 de kilograme şi 1.700 de bombe de 225 de kilograme, potrivit oficialului care a vorbit sub condiţia anonimatului pentru a discuta despre acest subiect sensibil. Preocuparea SUA s-a concentrat pe explozibilii mai mari şi pe modul în care aceştia ar putea fi utilizaţi într-un mediu urban dens precum Rafah, unde peste 1 milion de civili se adăpostesc după ce au fost evacuaţi din alte părţi din Gaza.

Austin a confirmat întârzierea armelor, declarând în faţa subcomisiei pentru apărare a Senatului pentru credite că SUA a suspendat „un transport de muniţii cu încărcătură mare”.

„Vom continua să facem ceea ce este necesar pentru a ne asigura că Israelul are mijloacele de a se apăra. Dar, acestea fiind spuse, în prezent revizuim unele transporturi de asistenţă de securitate pe termen scurt în contextul evenimentelor care se desfăşoară în Rafah", a declarat Austin.

Statele Unite au oferit de-a lungul timpului cantităţi enorme de ajutor militar Israelului. Acest lucru s-a accelerat doar în urma atacului Hamas din 7 octombrie, care a ucis aproximativ 1.200 de persoane în Israel şi a dus la luarea în captivitate a aproximativ 250 de militanţi.

Întreruperea transportului de ajutoare este cea mai izbitoare manifestare a faptului că între guvernul premierului israelian Benjamin Netanyahu şi administraţia preşedintelui democrat Joe Biden, care a cerut Israelului să facă mult mai mult pentru a proteja vieţile civililor nevinovaţi din Gaza, există divergenţe tot mai mari.

De asemenea, aceasta are loc în contextul în care administraţia Biden urmează să dea săptămâna aceasta un verdict oficial, primul de acest fel, cu privire la faptul că atacurile aeriene asupra Gaza şi restricţiile privind livrarea de ajutoare au încălcat legile internaţionale şi americane menite să protejeze civilii de cele mai grave orori ale războiului. O decizie împotriva Israelului ar spori şi mai mult presiunea asupra lui Biden pentru a reduce fluxul de arme şi bani către armata israeliană.

Biden a semnat această sistare printr-un ordin transmis săptămâna trecută Pentagonului, potrivit unor oficiali americani care nu au fost autorizaţi să comenteze pe această temă. Consiliul de Securitate Naţională de la Casa Albă a încercat să ţină decizia departe de ochii publicului timp de câteva zile, până când a înţeles mai bine amploarea operaţiunilor militare intensificate ale Israelului în Rafah şi până când Biden a putut ţine marţi un discurs planificat de mult timp pentru a marca Ziua de comemorare a Holocaustului.

Administraţia lui Biden a început în aprilie să revizuiască viitoarele transferuri de asistenţă militară, în timp ce guvernul lui Netanyahu părea să se apropie de o invazie a Rafah, în ciuda opoziţiei de luni de zile a Casei Albe. Oficialul a declarat că decizia de a întrerupe transferul a fost luată săptămâna trecută şi că nu s-a luat încă o hotărâre finală cu privire la posibilitatea de a continua transferul la o dată ulterioară.

Oficialii americani au refuzat zile întregi să comenteze transferul întrerupt, despre care s-a aflat în timp ce Biden a descris marţi sprijinul SUA pentru Israel ca fiind „de fier, chiar şi atunci când nu suntem de acord”.

Secretarul de presă, Karine Jean-Pierre, a refuzat să se pronunţe în legătură cu întreruperea ajutorului şi retorica lui Biden în sprijinul Israelului, spunând doar: „Două lucruri ar putea fi adevărate”.

Ambasadorul Israelului la Naţiunile Unite, Gilad Erdan, într-un interviu acordat postului de televiziune israelian Channel 12, a declarat că decizia de a întrerupe transportul a fost „o decizie foarte dezamăgitoare, chiar frustrantă”. El a sugerat că decizia a fost cauzată de presiunile politice asupra lui Biden din partea Congresului, de protestele din campusurile americane şi de viitoarele alegeri.

Biden s-a confruntat cu presiuni din partea unor persoane de stânga - şi cu condamnări din partea criticilor de dreapta, care spun că şi-a atenuat sprijinul pentru un aliat esenţial în Orientul Mijlociu.

„Dacă oprim armele necesare pentru a-i distruge pe duşmanii statului Israel într-un moment de mare pericol, vom plăti un preţ. Acest lucru este obscen. Este absurd. Daţi Israelului ceea ce are nevoie pentru a lupta în războiul pe care nu îşi poate permite să îl piardă”, a declarat senatorul Lindsey Graham, republican din Carolina de Sud, vocea sa ridicându-se furioasă în timpul unui schimb de replici cu Austin.

Senatorul independent Bernie Sanders din Vermont, un aliat al lui Biden, a afirmat într-o declaraţie că suspendarea livrărilor de bombe ar trebui să fie un „prim pas”.

„Poziţia noastră este clară. De-a lungul anilor, Statele Unite au oferit zeci de miliarde de dolari în ajutor militar Israelului. Nu mai putem fi complici în războiul oribil al lui Netanyahu împotriva poporului palestinian”, a spus Sanders.

Austin, între timp, le-a spus parlamentarilor că „este vorba de a avea tipurile de arme potrivite pentru sarcina de îndeplinit”.

„O bombă cu diametru mic, care este o armă de precizie, care este foarte utilă într-un mediu dens, construit”, a spus el, „dar poate nu atât de mult o bombă de 2.000 de kilograme care ar putea crea o mulţime de daune colaterale”. El a precizat că SUA doreşte să vadă Israelul făcând operaţiuni „mai precise”.

Context

Trupele israeliene au preluat marţi controlul asupra punctului de trecere a frontierei Rafah, vital pentru Gaza, în ceea ce Casa Albă a descris ca fiind o operaţiune limitată care nu s-a oprit la invazia israeliană totală a oraşului, împotriva căreia Biden a avertizat în mod repetat din motive umanitare, cel mai recent într-o convorbire telefonică de luni cu Netanyahu.

Israelul a ordonat evacuarea a 100.000 de palestinieni din oraş. Forţele israeliene au efectuat, de asemenea, ceea ce descriu ca fiind „lovituri ţintite” asupra părţii de est a oraşului Rafah şi au capturat punctul de trecere Rafah, un canal critic pentru fluxul de ajutor umanitar de-a lungul frontierei dintre Gaza şi Egipt.

În privat, îngrijorarea a crescut în interiorul Casei Albe cu privire la ceea ce se întâmplă în Rafah, dar oficialii administraţiei au subliniat în mod public că nu au crezut că operaţiunile au sfidat avertismentele lui Biden împotrivă unei operaţiuni de amploare în oraş.

Departamentul de Stat analizează separat dacă să aprobe sau nu continuarea transferului de kituri de muniţie de atac direct comun, care plasează sisteme de ghidare de precizie pe bombe, către Israel, dar analiza nu se referea la transporturile iminente.

SUA au aruncat bomba de 2.000 de kilograme cu multă precauţie în lungul său război împotriva grupării militante Stat Islamic. Israelul, în schimb, a folosit frecvent bomba în cele şapte luni de război din Gaza. Experţii spun că utilizarea armei, în parte, a contribuit la numărul enorm de victime palestiniene pe care Ministerul Sănătăţii condus de Hamas îl estimează la peste 34.000 de morţi, deşi nu face distincţie între militanţi şi civili.

Relaţia dintre SUA şi Israel a fost strânsă atât în timpul administraţiilor democrate, cât şi în timpul administraţiilor republicane. Dar au existat şi alte momente de tensiune profundă de la înfiinţarea Israelului, în care liderii americani au ameninţat că vor bloca ajutorul în încercarea de a influenţa conducerea israeliană.

Preşedintele Dwight Eisenhower a exercitat presiuni asupra Israelului prin ameninţarea cu sancţiuni pentru ca acesta să se retragă din Sinai în 1957, în plină criză de la Suez. Ronald Reagan a amânat livrarea de avioane de luptă F16 către Israel într-o perioadă de escaladare a violenţei în Orientul Mijlociu. Preşedintele George H.W. Bush a reţinut 10 miliarde de dolari în garanţii de împrumut pentru a forţa încetarea activităţilor de colonizare israeliene în teritoriile ocupate.