Mai mulţi foşti judecători solicită indemnizaţie de pensionare, constând în 7 salarii brute. Ar fi între 20.000 şi 30.000 de euro
19 foşti magistraţi cer în instanţe indemnizaţia de pensionare constând în 7 salarii brute. Este vorba de un drept salarial prevăzut în Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor din 2004. Plata acestui drept a fost suspendată începând cu 2010, în fiecare an, prin ordonanţe de Guvern, până în 2022, când a fost abrogat. Noul statut al magistraţilor, intrat în vigoare în 2022, nu mai prevede acest drept salarial, relatează G4Media.
Potrivit unei motivări a Curţii de Apel Cluj, cei 19 magistraţi pensionari – un fost procuror militar şi 18 ex-judecători – solicită plata acestei indemnizaţii de pensionare, susţinând că "au fost supuşi unui tratament juridic discriminatoriu faţă de colegii pensionaţi anterior apariţiei actelor normative prin care a fost suspendată succesiv acordarea acestor drepturi".
Mai mult, ei consideră că, în momentul în care dreptul salarial a fost abrogat, au fost anulate şi suspendările succesive ale plăţii dreptului în perioada 2010 – 2022.
E vorba de un proces deschis de fostul procuror militar, colonelul (r) Mihai-Adrian Iordache, fost şef al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara. El a contestat doar ordonanţele de guvern din 2021 şi 2022 prin care a fost suspendată plata acestei indemnizaţii de pensionare.
Potrivit ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2022 de pe portalul CSM, fostul procuror militar a încasat un venit net de 217.656 de lei, adică peste 18.000 de lei pe lună. Ceea ce înseamnă că el solicită acum o indemnizaţie de pensionare costând în 7 salarii brute (peste 20.000 de lei), adică, în total, peste 150.000 de lei (30.000 de euro).
Un alt litigiu a fost deschis la Tribunalul Maramureş de 18 foşti judecători, printre care fostele judecătoare Irina Gâlea şi Raluca-Beatrix Cuc.
Ce spune ministrul Justiţiei
Ministrul Justiţiei Alina Gorghiu a declarat pentru G4Media.ro că statul poate să suspende drepturi salariale prin decizie politică a executivului sau legislativului.
În privinţa salariilor şi pensiilor, Guvernul are în permanenţă provocări. Anul trecut a fost o mare provocare de depăşit legată de noua lege a pensiilor, care includea şi pensiile magistraţilor. La sfârşitul anului s-a făcut un efort foarte mare de la nivel guvernamental, pentru că statul român este obligat să recunoască hotărârile judecătoreşti emise de justiţia românească, şi a trebuit să asigurăm plata unor sume destinate plăţilor restante pe baza unor hotărâri judecătoreşti, aproximativ de 1,2 miliarde de lei.
Sigur că statul poate să aleagă să ofere diverse beneficii suplimentare unor categorii profesionale, dar în egală măsură vă spun că poate şi să le suspende sau să le elimine, fără ca în acest mod să pună în discuţie elemente ale unui statut profesional sau ale altuia.
În cazul magistraţilor nu există nicio legătură între aceste beneficii şi garanţiile de independenţă inclusiv financiară acordate judecătorilor şi procurorilor. De altfel, aceste avantaje, aşa cum ştiţi, au fost suspendate între 2010 – 2022 tot din raţiuni bugetare astfel încât odată cu adoptarea noilor legi ale justiţiei au fost şi eliminate tot ca expresie a voinţei legiuitorului şi fără să afecteze deloc elemente care ţin de securitatea statutului magistratului şi anume salariul şi pensia.
Ca atare, mi-aş dori să văd şi îmi asum ceea ce spun, pe viitor mi-aş dori să văd că orice fel de profesie din România înţelege că mărirea veniturilor se face prin decizie politică, printr-un demers guvernamental sau al legislativului şi e o situaţie de excepţia cea în care prin diverse demersuri în instanţă încercăm să ajungem la această soluţie de mărire a salariului sau a pensiei.
Nu vreau să fac alte comentarii, dar vă asigur că ceea ce ţine de Ministerul Justiţiei va fi în continuare făcut aşa cum trebuie şi anume vom respecta hotărâri în acest sistem care este unul de elită, dar în acelaşi timp cu foarte multe provocări”, a declarat ministrul Justiţiei Alina Gorghiu pentru G4Media.ro.
