Iohannis: Niciun viitor, niciun proiect de ţară nu poate fi viabil dacă nu ne despărţim definitiv de comunism

La aproape trei decenii de la prăbuşirea comunismului, autorităţile trebuie să conştientizeze că acea era nu trebuie lăsată într-un con de umbră. Dimpotrivă, compasiunea trebuie să se îndrepte către supravieţuitorii acelui regim, iar cei vinovaţi de crime trebuie sancţionaţi, a opinat Iohannis.
Loredana Diacu
06.09.2017

alte articole

Klaus Iohannis (Florin Chirila/Epoch Times)
Loredana Diacu
06.09.2017

Preşedintele Iohannis şi-a exprimat marţi, recunoştinţa şi compasiunea faţă de victimele regimului comunist, atât faţă de cei ce au murit în temniţele comuniste cât şi faţă de cei ce şi-au pierdut vieţile, şi a anunţat că va pleda, în continuare, pentru construirea unui Muzeu al Comunismului.

Prin intermediul unui mesaj prezentat marţi de consilierul Dudu Ionescu în deschiderea lucrărilor celui de-al XXIV-lea Congres al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii din România, organizat la Oradea, Iohannis a mai susţinut că niciun viitor, nicio viziune, niciun proiect de ţară nu poate fi viabil dacă nu ne despărţim definitiv de comunism.

Redăm mesajul preşedintelui:

Evenimentul de astăzi adună persoane care au trăit, din nefericire, ororile regimului comunist, ultimii supravieţuitori ai temniţelor, lagărelor de exterminare şi deportărilor. În calitate de Preşedinte al României, îmi exprim întreaga recunoştinţă şi compasiune atât faţă de cei prezenţi astăzi, precum şi faţă de cei care, aşa cum spunea Nicolae Steinhardt, au demonstrat că «taina finală e curajul; învinge acela care e dispus să moară». Dincolo de consecinţele nimicitoare ale experimentului comunist, faptul că au existat sute de mii de persoane care i s-au opus demonstrează ataşamentul clar al poporului român pentru valorile democratice.

România se află astăzi într-un punct în care şi-a găsit echilibrul, în plan regional şi în context european, în privinţa asumării şi evaluării cât mai obiective a trecutului. Studiile asupra fenomenului totalitar, publicate odată cu deschiderea instituţiilor arhivistice, au adus la lumină tratamentele inumane la care victimele dictaturii au fost supuse odată cu preluarea puterii de către comunişti. Există, însă, şi chestiuni neelucidate a căror cercetare continuă, iar statul român trebuie să rămână consecvent acestor demersuri prin sancţionarea celor care se fac vinovaţi de crime împotriva umanităţii. Trebuie să valorificăm mijloacele pe care le avem la dispoziţie pentru a împiedica astfel de fapte degradante să devină fenomene recurente şi pentru a reda victimelor demnitatea prin condamnarea celor vinovaţi.

Peste puţin timp, vom marca aproape trei decenii de la prăbuşirea regimului comunist, prilej pentru autorităţile publice să conştientizeze că această perioadă nu trebuie lăsată într-un con de umbră. Dimpotrivă, compasiunea şi înţelegerea noastră trebuie să se îndrepte în permanenţă către supravieţuitorii regimului comunist – din ce în ce mai puţini –, dar şi către urmaşii victimelor, întrucât practicile represive au avut repercusiuni şi asupra lor.

Încă din prima zi a mandatului meu, am onorat şi omagiat acele modele care s-au opus totalitarismului, luptând pentru libertate şi pentru apărarea demnităţii umane. Voi continua să susţin manifestările dedicate victimelor regimului comunist care au militat pentru crezul democratic şi mă voi alătura pe mai departe eforturilor de a nu ne uita trecutul. Voi pleda în continuare pentru construirea unui Muzeu al Comunismului care constituie, în opinia mea, expresia cea mai clară a suportului pe care îl acord politicilor de recuperare a trecutului.

Cunoscând şi înţelegând ce a fost comunismul în România, niciun viitor, nicio viziune, niciun proiect de ţară nu poate fi viabil dacă nu ne despărţim definitiv de el. Sub diverse forme, expresii şi tentaţii proprii comunismului se pot identifica şi astăzi. Văd Muzeul Comunismului ca pe un instrument nu doar al cunoaşterii academice sau al necesarei educări a tinerelor generaţii, ci ca pe gestul fundamental şi necesar al plasării comunismului în trecutul la care nu dorim să mai revenim vreodată. Deschiderea Muzeului Comunismului va fi, în opinia mea, acel prag pe care îl vom marca în istoria recentă a ţării noastre şi de la care, asumându-ne deplin învăţămintele trecutului, putem să ne construim conştienţi şi responsabili viitorul.

România de astăzi are ca repere coordonatele democratice şi respectarea valorilor umane, pe care le consideră o construcţie esenţială în contextul situaţiei internaţionale. Pentru a rămâne statornici principiilor noastre şi patriotismului constituţional, Centenarul României trebuie să ne găsească consecvenţi în a lupta pentru aceste idealuri cu gândul la victimele dictaturii comuniste. După ce România a trăit sub dictaturi mai bine de jumătate din cei o sută de ani care se împlinesc de la realizarea idealului naţional, astăzi suntem un pilon de stabilitate şi un furnizor de securitate în regiune, un stat membru respectat în Uniunea Europeană şi în NATO. Acest lucru se datorează inclusiv curajului şi sacrificiului celor care s-au opus dictaturii comuniste.

Generaţiile de astăzi şi cele care vor urma trebuie să parcurgă şi să înţeleagă corect această secvenţă din trecutul ţării noastre. De aceea, permanentizarea discuţiilor asupra fenomenelor extremiste nu este nicidecum un capriciu, ci o condiţie esenţială pentru reafirmarea valorilor democratice în care credem, precum şi a respectului faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor