Comunistul Xi Jinping tratat ca un Rege. Marea Britanie devine docilă

Schimbarea atitudinii oficiale a Marii Britanii faţă de China anunţă unele schimbări pe scena politică mondială. Statele Unite s-au arătat nemulţumite de această recepţie din partea Londrei.
Matthew Robertson
22.10.2015

alte articole

Liderul Partidului Comunist Chinez Xi Jinping împreună cu Regina Elisabeta a doua, în trăsura Diamond Jubilee, pe bulevardul Mall după ceremonia de primire a liderului chinez pe 20 octombrie 2015 la Londra (Yui Mok/WPA Pool/Getty Images)
Matthew Robertson
22.10.2015

De când a sosit în Marea Britanie în 20 octombrie, liderul chinez Xi Jinping a fost tratat ca Rege aflat în vizită. A fost întâmpinat de cavalerie, a păşit pe un covor roşu alături de Regină şi a fost primit la un dineu somptuos.

Premierul David Cameron şi cancelarul britanic George Osborne au depus mari eforturi pentru a transmite mesajul că investiţiile din China sunt pe primul loc – deasupra temerilor legate de drepturile omului, şi chiar înaintea unor aspecte legate de securitatea naţională.

Între cele două ţări au fost încheiate mai multe acorduri comerciale şi de investiţii: inclusiv unul care permite companiilor de stat chineze să joace un rol în construirea centralelor nucleare britanice. Temerile exprimate de serviciile de informaţii în această problemă au fost marginalizate.

În toată această situaţie, Marea Britanie a fost criticată puternic de mai mulţi analişti din domeniu pentru ceea ce ei consideră a fi o linguşeală inutilă şi o lipsă de principii - pentru banii iluzorii ai chinezilor.

James McGregor, un binecunoscut consultant în afaceri şi autor, a declarat că Marea Britanie acţionează precum un căţeluş agitat.

S-ar putea ca statul chinez să nu respecte Marea Britanie, dar conform unei analize a ziarelor oficiale chineze, linguşeala este exact ceea ce place conducerii din Beijing.

Validarea externă

În ultimele câteva zile, ziarele chineze oficiale şi semioficiale au lăudat din plin Marea Britanie şi politicile sale faţă de China.

China News Service, oficiosul regimului chinez pentru propagandă externă, a declarat că parlamentarii britanici ar trebui “să vadă imaginea de ansamblu, să continue să fie susţinători puternici ai relaţiilor dintre China şi Marea Britanie, să contribuie la prietenia dintre China şi Marea Britanie, să fie susţinători ai cooperării ...”

Agenţia oficială de ştiri a regimului chinez, Xinhua, a produs ceea ce pare să fie un poem de dragoste de 1.300 de caractere despre relaţia dintre cele două state.

“De la Palatul Buckingham până la Parlamentul britanic, sunetul cooperării prietenoase a răsunat în întreaga Mare Britanie”, a scris Xinhua, adăugând că au fost trase 103 salve de tun şi că “entuziasmul ce caracterizează relaţiile bilaterale a fost de neuitat”.

Chiar şi Ministerul britanic al Apărării a atins un ton similar: “Evenimentele din Londra, care au implicat şapte fanfare militare şi 10 unităţi militare, au necesitat săptămâni de pregătiri”.

Ministerul Apărării a notat că sincronizarea a fost “impecabilă”, salvele de tun fiind trase “exact în momentul în care preşedintele [chinez] a ieşit din maşina sa şi a făcut primul pas în Pavilionul Regal de la Horse Guards”.

Christopher Ford, un intelectual şi autor a două cărţi despre politica externă chineză, a declarat că primirea de către Marea Britanii este exact ce-şi doreşte China comunistă de la Occident.

“Validarea externă este urmărită cu ardoare de regimul chinez şi chiar şi cel mai ambiguu şi mai discutabil semn de respect occidental la adresa Chinei este întotdeauna evidenţiat în propaganda oficială”, a subliniat Ford într-un email.

“Liderii chinezi sunt în mod clar încântaţi să vadă că marea putere (Imperiul Britanic), ale cărei corăbii au înfrânt Dinastia Qing atât de uşor în 1842, se împiedică acum de proprii săi paşi în goana diplomatică pentru a îmbrăţişa Regatul Mijlociu”, a continuat el.

Unul dintre sloganele repetate în propaganda oficială chineză a fost că relaţia cu Marea Britanie este acum reprezentativă pentru modul în care Beijingul ar vrea să relaţioneze cu lumea din afară.

Xi Jinping împreună cu Ducesa de Cambridge, Londra, 21 octombre 2015 (ADRIAN DENNIS/AFP/Getty Images)
Xi Jinping împreună cu Ducesa de Cambridge, Londra, 21 octombre 2015 (ADRIAN DENNIS/AFP/Getty Images)

Conceptul comuniştilor chinezi, numit pompos “noul model al relaţiilor dintre ţările măreţe”, a fost privit cu prudenţă de către administraţia Obama. Conform experţilor, China doreşte ca celelalte ţări să cedeze în faţa unor interese chineze în zone cheie, precum revendicările teritoriale din Marea Chinei de Sud, chiar şi cu preţul sacrificării unor valori occidentale fundamentale.

Conform unui comentariu publicat în jurnalul teoretic Qiushi (Căutarea Adevărului) al Partidului Comunist Chinez (PCC), “relaţiile dintre China şi Marea Britanie au devenit un ideal al Noului Model al Relaţiilor dintre Ţările Măreţe.”

Noua atitudine a Chinei faţă de Marea Britanie, a cărei poziţie de jucător major pe scena internaţională este doar o umbră faţă de cea din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pare să fie legată de răceala pe care SUA o arată Beijingului, conform lui Xia Yeliang, cercetător în politica chineză la Cato Institute în Washington, D.C.

“China a dorit dintotdeauna să creeze o "relaţie de stat puternic" cu SUA. Acest lucru înseamnă că Beijingul nu mai vrea să respecte regulile, ci să facă regulile. China consideră că doar marile puteri ar trebui să facă regulile şi să aibă un cuvânt mai greu de spus decât celelalte ţări”, a declarat Xia într-un interviu telefonic.

Când Xi Jinping a vizitat recent Statele Unite, recepţia acestuia nu a fost exact ceea ce sperase China să obţină. Administraţia Obama aproape că a anulat vizita, conform rapoartelor, datorită vastei campanii de spionaj cibernetic desfăşurată de China.

Xi Jinping şi Regina Elisabeta a Doua a Marii Britani la un dineu la Palatul Buckingham, 20 octombrie 2015 (Dominic Lipinski - WPA Pool /Getty Images)
Xi Jinping şi Regina Elisabeta a Doua a Marii Britani la un dineu la Palatul Buckingham, 20 octombrie 2015 (Dominic Lipinski - WPA Pool /Getty Images)

Au existat de asemenea discuţii despre posibilitatea ca Marina americană să desfăşoare operaţiuni maritime în Marea Chinei de Sud, în interiorul zonei de 22 km care a fost delimitată în jurul insulelor artificiale chineze construite în arhipelagul Spratly şi pe care Beijingul a revendicat-o drept teritoriu chinez.

Resemnare

Vizita lui Xi Jinping în SUA a fost de asemenea întâmpinată de proteste, coloana fiind oprită de acestea cel puţin odată. “Chinezilor li s-a părut stânjenitor acest lucru”, a declarat Xia.

Totuşi, recepţia chinezilor în Marea Britanie a fost la polul opus. Grupurile mobilizate pentru a scanda slogane pro-China i-au acoperit pe cei care protestau împotriva regimului. Iar guvernul britanic a fost înţelegător şi cooperant.

Oficialii americani s-au arătat îngrijoraţi de schimbarea oficială a Marii Britanii. “Ceea ce ne-a deranjat a fost faptul că [această schimbare] a fost făcută aproape fără nicio consultare cu SUA”, a declarat un fost oficial al administraţiei Obama pentru Financial Times. SUA şi Marea Britanie sunt în continuare aliaţi importanţi în sectorul militar şi informaţional, dar există indicaţii că până şi acest lucru s-ar putea schimba.

China pare să dorească o astfel de posibilitate. “În politica şi diplomaţia Marii Britanii, orientarea către China poate fi văzută ca o reconfigurare a ordinii globale”, conform unui articol publicat de consiliul editorial al Phoenix Television, o companie media pro-Beijing care are legătură cu spionajul chinez. “Structura şi relaţiile dintre marile puteri vor trece printr-o remodelare”.

Eforturile depuse pentru a mulţumi chinezii au făcut ca Marea Britanie să devină un aşa zis “zhengyou” al Chinei, după cum a fost menţionat în editorialul celor de la Phoenix.

Termenul a fost adus pentru prima dată în atenţia publicului de către fostul premier australian Kevin Rudd şi se referă la o prietenie în care împărtăşirea directă a gândurilor şi criticilor este o componentă importantă. La acea vreme, totuşi, Chinei nu i-a plăcut atât de mult prezumţia că Australia ar putea fi un prieten critic. Între timp, Marea Britanie nu a exprimat în mod direct niciun fel de critici la adresa Chinei.

“Ei [britanicii] sunt numiţi zhengyou întocmai pentru că nu exprimă niciun fel de critici [împotriva Chinei]”, a declarat Xia Yeliang.

Totuşi, China pare să aibă o definiţie diferită pentru acest termen. “Izvorul nesecat de relaţii chino-britanice provine din înţelegerea, suportul şi prietenia reciprocă a popoarelor celor două ţări”, a scris Xinhua în limba de lemn a propagandei comuniste. “Nu există nimic mai emoţionat în lume precum sentimentele frumoase.”

Pentru cei care consideră că Marea Britanie îşi vinde interesele pe termen lung pentru banii chinezi pe termen scurt, Phoenix, are un răspuns: “Multe companii media au criticat diplomaţia britanică faţă de China ca fiind o ‘plecăciune’ [în faţa PCC], dar aici se poate observa o mentalitate de resemnare”.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor