O româncă, una dintre cele trei persoane care vor decide dacă premierul şi ministrul Apărării din Israel pot fi arestaţi

Un complet de trei judecători ai Curţii Penale Internaţionale (CPI) urmează să se pronunţe asupra cererii formulate luni de procurorul-şef al acestei instanţe de emitere a unor mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, a ministrului Apărării Yoav Gallant şi a trei lideri principali ai grupării islamiste palestiniene Hamas, pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în Fâşia Gaza.

Cererea procurorului va fi înaintată unei camere preliminare, din care fac parte trei magistraţi, printre care românca Iulia Motoc, preşedinta completului. Celelalte două magistrate sunt Maria del Socorro Flores Liera din Mexic şi Reine Alapini-Gansou din Benin, relatează Defapt.ro.

Această cameră nu are un termen limită pentru a se pronunţa asupra cererii procurorului CPI. Însă, în cazuri anterioare, hotărârile au fost emise în intervale de puţin mai mult de o lună, până la trei luni.

Dacă judecătorii apreciază că există „motive rezonabile” pentru a considera că au fost comise crime de război sau crime împotriva umanităţii în războiul din Fâşia Gaza, atunci vor emite mandatele de arestare cerute de procuror, care vor preciza delictele. Judecătorii au de asemenea puterea de a revizui cererea procurorului şi de a admite numai în parte infracţiunile din motivarea acestuia. Acuzaţiile pot fi, de asemenea, revizuite şi actualizate ulterior.

Reamintim că un procuror de la Curtea Penală Internaţională a solicitat ieri emiterea de mandate de arestare pentru liderul Hamas din Gaza, Yahya Sinwar, şi pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, acuzaţi de crime de război şi crime împotriva umanităţii pentru atacurile din 7 octombrie asupra Israelului şi războiul care a urmat în Gaza, a declarat luni, într-un interviu pentru CNN, procurorul Curţii, Karim Khan.

Khan a declarat că echipa de urmărire penală a CPI solicită, de asemenea, mandate de arestare pentru ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, precum şi pentru alţi doi lideri de top ai Hamas - Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, liderul Brigăzilor Al Qassem, mai cunoscut sub numele de Mohammed Deif, şi Ismail Haniyeh, liderul politic al Hamas.

Solicitarea mandatelor de arestare împotriva politicienilor israelieni marchează prima dată când CPI îl vizează pe liderul de vârf al unui aliat apropiat al Statelor Unite. Decizia îl plasează pe Netanyahu în compania preşedintelui rus Vladimir Putin, pe numele căruia CPI a emis un mandat de arestare pentru războiul Moscovei împotriva Ucrainei, şi a liderului libian Moammar Gaddafi, care se confrunta cu un mandat de arestare din partea CPI pentru presupuse crime împotriva umanităţii în momentul capturării şi uciderii sale în octombrie 2011.

Prin solicitarea mandatelor de arestare împotriva liderilor israelieni şi Hamas în cadrul aceleiaşi acţiuni, biroul lui Khan riscă să atragă critici că pune pe picior de egalitate o organizaţie teroristă şi un guvern ales.