Hodorkovski cere administraţiei Trump să negocieze plecarea de la putere a lui Vladimir Putin

Mihail Hodorkovski, pe vremuri cel mai bogat şi curajos oligarh al Rusiei, nu se dezminte. Fostul magnat se află în Washington cu o propunere halucinantă pentru administraţia Trump.
Mihail Hodorkovski.
Mihail Hodorkovski. (Captură Foto)

Preşedintele american Donald Trump şi administraţia sa au o şansă unică să-l convingă pe Vladimir Putin să renunţe la putere şi să repună Rusia pe calea reformelor democratice, este de părere fostul oligarh rus Mihail Hodorkovski, în cadrul unui interviu publicat de Freebeacon.

Hodorkovski, momentan exilat în Europa, a avertizat că Rusia lui Putin devine tot mai instabilă şi că dacă iese de sub control, stocurile sale nucleare ar ameninţa întreaga planetă.

"Singura şansă de a schimba serios relaţiile între Putin şi SUA este că această administraţie [Trump] să reuşească sa îl convingă pe Putin că este în interesul său să părăsească puterea atâta timp cât este încă în control. Dacă acest lucru se întâmplă, toate problemele pot fi rezolvate” a declarat Hodorkovski în timpul unui interviu în Washington.

Vorbind printr-un interpret, Hodorkovski, considerat multă vreme una dintre speranţele democraţiei ruse, a repudiat isteria anti-rusă vehiculată în ultimele luni în mass media din SUA, afirmând că este rezultatul unei lipse de înţelegere a lucrurilor care se petrec la Moscova.

Putin este mulţumit atunci când mass media şi liderii americani îl înfăţişează într-o aură atot-puternică, suficient de puternic pentru a modifica rezultatul alegerilor americane împotriva candidatului democrat Hillary Clinton - un lucru pe care fostul magnat petrolier îl consideră ridicol.

"Dacă Putin ar fi avut vreo agendă în ceea ce priveşte aceste alegeri, ar fi fost în cazul în care Clinton ar fi ajuns preşedinte – şi toată lumea la Kremlin era convinsă că Hillary Clinton va câştiga. Ei bine în acest caz ar fi fost interesaţi să creeze incidente vizibile în SUA, care să arate că Hillary Clinton a învins prin ilegalităţi, pentru a arăta aceste lucruri în Rusia, implicaţia fiind că toate alegerile sunt falsificate.

Victoria lui Trump a reprezentat o mare surpriză pentru Kremlin, iar afirmaţiile potrivit cărora Putin a avut un rol major în influenţarea alegerilor nu sunt corecte, este de părere Hodorkovski.

"Probabil că directorul FBI a avut mai mult impact asupra alegerilor decât Putin" a opinat Hodorkovski, făcând referire la discursul ţinut de James Comey în cazul scandalului serverelor de email ale lui Hillary Clinton – şi la redeschiderea cazului cu 11 zile înainte de alegerile din 8 noiembrie, din cauza unui scandal sexual în care a devenit implicat printre alţii John Podesta, fostul şef al campaniei lui Clinton.

Cât despre învinuirile conform cărora echipa lui Trump ar fi implicată în contacte cu spionajul rus, Hodorkovski este de părere că toate sunt rezultatul participării în campanie a unor persoane din afara mainstreamului politic american.

"Sper ca toţi înţelegem că, până la urmă, Trump este preşedintele elitei alternative, nu al elitei politice mainstream".

"Astfel încât oamenii pe care i-a avut în campania electorală au fost, probabil, mai puţin prudenţi decât era necesar şi decât ar fi fost membrii elitei politice mainstream. M-ar surprinde să nu fi fost făcuţi paşi necugetaţi."

Putin, pe de altă parte, încearcă să facă legături exact cu liderii politici alternativi. „Încearcă să fie generos cu ei, să construiască relaţii cu ei" afirmă Hodorkovski.

Fostul magnat rus, acum un Mecena al opoziţiei civice din Rusia, a atras atenţia că Vladimir Putin a cultivat relaţii inclusiv cu membri cheie ai politicii Franţei şi Germaniei.

"Ar fi ciudat dacă Putin ar fi făcut altfel în cazul Americii, aşa cum ar fi ciudat dacă n-ar exista persoane care să fi fost prinse în această plasă" a spus el, adăugând că nu ştie dacă asemenea persoane au reuşit să ajungă în apropierea lui Trump.

Hodorkovski, care pe vremuri conducea cea mai mare companie petrolieră a Rusiei – Yukos – era şi cel mai mare sponsor al democraţiei la Moscova. Fostul magnat a căzut în dizgraţie după ce l-a înfruntat public pe proaspătul lider de la Kremlin. Fiind închis în 2003, Hodorkovski a fost condamnat în cadrul unui proces considerat politic. Compania sa a fost vândută la preţuri de nimic în cadrul grupului siloviki, de apropiaţi ai lui Putin proveniţi din cadrul serviciilor ruse. Hodorkovski a fost eliberat în 2013, înaintea Jocurilor Olimpice de la Sochi, de către Vladimir Putin, un gest considerat umanitar, în ciuda faptului că Moscova tocmai deschisese un nou proces împotriva fostului magnat.

Momentan Hodorkovski trăieşte în Londra şi Elveţia şi sprijină un NGO - Open Russia – care încearcă să propună democraţie în Rusia.

În ciuda persecuţiei la care a fost supus, Hodorkovski mai crede că schimbările democratice pot fi implementate în Rusia în următorii câţiva ani.

"Aş spune că în viitorii 10 ani situaţia din Rusia se va schimba dramatic". "Pentru mine perioada nu este atât de mare, deoarece vorbim despre schimbări fundamentale".

Reacţiile împotriva democraţiei din 2003 se vor stinge în următorii ani iar administraţia Trump poate accelera această schimbare, este de părere fostul oligarh. "Simt că Administraţia are capacitatea de a aduce aceste schimbări în şase ani şi nu zece”.

Magnatul, considerat principalul suporter al opoziţiei, deşi nu este implicat în lupta politică, susţine că se va întâlni cu liderii Congresului pentru a discuta situaţia din Rusia şi că speră să obţină o audienţă la Casa Albă, inclusiv cu Donald Trump.

"I-aş spune că actuala Administraţie a generat o criză la vârf, în America, dar şi în întreaga lume" . „Pe de altă parte o criză nu este numai un moment primejdios ci şi o oportunitate. Simt că Trump şi administraţia sa au şansa – în zona relaţiilor cu Rusia – nu doar să continue direcţia succeselor sau eşecurilor de până acum, ci să găsească unele soluţii care nu erau posibile înaintea administraţiei Trump – şi probabil nici după administraţia Trump. Ne aflăm în cadrul unei ferestre de oportunitate”, susţine Hodorkovski.

Analiştii se aşteaptă ca Donald Trump să încerce un reset al relaţiilor cu Rusia – deşi termenul a fost demonetizat de Hillary Clinton şi Barack Obama. Discuţiile cu Rusia vor include cu siguranţă intervenţia în Siria şi invazia parţială a Ucrainei şi continua sa subminare de către rebelii sprijiniţi de Moscova. Probabil chiar programele de înarmare nucleară.

Cu toate acestea fostul oligarh rus este de părere că un reset nu va aduce o îmbunătăţire a relaţiilor.

"Putin va încerca în mod sigur să obţină un târg cât mai bun în toate aceste chestiuni, însă rezolvarea acestor probleme nu se va produce, deoarece, aşa cum poate intuiţi, pentru Putin, America sub formă de inamic este o situaţie extrem de convenabilă şi foarte folositoare în încercarea lui de păstrare a puterii în Rusia”.

Iniţial, Putin a reacţionat prudent la vestea victoriei lui Trump. Iar în ultima perioadă mass media controlată de stat a adoptat o poziţie mult mai dură faţă de noul preşedinte american.

Hodorkovski susţine că singura şansă pe care o are Donald Trump este că, pentru prima oară în ultimii 20 de ani şi cu siguranţă ultima oară în viitorii 10 – 20 de ani, noul preşedinte (american) să reconsidere ordinea internaţională obţinută la Yalta în 1945 ca bază a situaţiei geopolitice existente.

"Nu spun că este un lucru rău sau bun ci doar că administraţia să fie pregătită să reconsidere ordinea de la Yalta. Aşa că dacă Putin pleacă în timpul acestei administraţii, el va fi capabil să negocieze cu SUA unele probleme de politică externă. Este improbabil ca el să poată negocia acele propuneri cu viitoarea administraţie, oricare ar fi ea."

În afară de acest aspect, Hodorkovski a mai avertizat că este probabil ca Putin să încerce să creeze noi probleme pentru SUA în cadrul comunităţii internaţionale, pentru a crea oportunităţi de şantaj în cadrul negocierilor viitoare.

O parte a strategiei liderului de la Kremlin este crearea une zone de securitate în jurul Rusiei.

"Problema este că stagnarea construită de Putin face ca Rusia să fie distrusă pe dinăuntru".

De exemplu, unele zone din cadrul Federaţiei Ruse – de exemplu Cecenia – nu se află sub controlul Moscovei, iar autorităţile cecene au început să organizeze asasinate politice la Moscova.

Uciderea, în 2015, a liderului pro-democraţie Boris Nemtsov — omorât la câţiva metri de zidurile Kremlinului este un alt semn de instabilitate.

"Poţi să înţelegi că asta nu aduce stabilitate în ţară, ci o subminează „ afirmă Hodorkovski. "Astfel că Putin se află într-un loc unde nu creează stabilitate pe termen lung."

Un activist pro-democraţie asociat platformei Open Russia s-a îmbolnăvit de curând, a doua oară în numai doi ani, iar simptomele sunt asemănătoare cu cele de otrăvire. Vladimir Kara-Murza, un jurnalist care a promovat un film documentar despre Nemtsov, a fost la un pas de moarte, iar incidentul a părut menit să intimideze alţi activişti pro democraţie.

Hodorkovski a susţinut că nu este prea încrezător că o eventuală campanie de expunere a ilegalităţilor comise de Vladimir Putin, organizată de SUA, va duce la înlăturarea liderului de la Kremlin. Majoritatea ruşilor intuiesc faptul că averea masivă lui Putin - unele estimări vorbesc de 45 de miliarde – a fost obţinută prin sifonarea de fonduri de la compania Surgutneftegaz.

Cu toate acestea o tactică"hibridă" l-ar putea convinge pe Putin să plece de la putere sau să iniţieze reforme democratice care să funcţioneze.

"Cred că plecarea lui Putin ar fi atât în avantajul societăţii ruse, cât şi al celei americane. Dar aşa cum stau lucrurile, va trebui făcut astfel încât să devină avantajos ca Putin să plece”, susţine Hodorkovski.

Hodorkovski este de părere că Rusia începuse o cale democratică în 1985, care a produs colapsul URSS în 1991. Cu toate acestea în 1993 Constituţia a fost schimbată, pentru a acorda preşedintelui puteri nelimitate.

În 1990 liderii politici ai Rusiei aveau sprijinul oficialilor corecţi, a oamenilor de ştiinţă, a liderilor din industrie, dar nu aveau comunicatori care să transmită mesajul reformelor către public". Iar acesta este motivul pentru care democraţia a ajuns o înjurătură în Rusia".

Hodorkovski doreşte o revenire la sistemul de separare a puterilor în stat - între executiv, legislativ şi Justiţie, cât şi o presă liberă care să înlocuiască mass media controlată de Kremlin.

"Cel mai bine ar fi dacă aceste probleme vor fi rezolvate într-o manieră blândă, planificată, ordonată – iar ideal dacă s-ar rezolva cu acordul lui Putin" susţine fostul oligarh.

"În acest caz nu ar exista neplăceri în timpul procesului. Credem că acest lucru este posibil cu sprijinul actualei administraţii şi că ar fi şi spre avantajul SUA – deoarece atunci Rusia ar putea în sfârşit să se concentreze să-şi rezolve problemele, în loc să încerce mai departe să facă probleme Americii".

"Lumea din SUA consideră că pentru a menţine status-quo-ul, trebuie să îl păstreze pe Putin. De fapt este complet diferit. Dacă vrem ca Rusia să existe şi să existe ca o ţară normală, Putin trebuie să plece, într-un timp destul de scurt, istoric vorbind."